Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

InfecŃii produse de virusuri din fam. Reoviridae 523
complementului; reacŃia de imunodifuzie în gel
de agar; ELISA (indirectă, competitivă sau de
blocare).
Tehnicile de imunofluorescenŃă permit
diferenŃierea virusului BLA de alte orbivirusuri
care pot determina boli epidemice, dar nu permit
identificarea serotipului (2, 9, 13).
Pentru identificarea serotipurilor virusului
BLA sunt utilizate mai multe tehnici: testul
peroxidazei-antiperoxidazei; tehnica de
virusneutralizare; tehnica ELISA.
Identificarea virusului BLA din fetuşii
suspectaŃi de infecŃie se poate face prin testul
avidin-biotină. În acest scop se folosesc secŃiuni
obŃinute prin criocongelare din creier, timus,
splină, pulmon, ficat, limfocentrii sau rinichi.
Pentru a stabili dacă animalele receptive,
provenite din zone în care boala a fost
identificată, destinate exportului în zone
indemne, au venit în contact cu virusul bolii
limbii albastre, se practică reacŃia de
imunodifuzie şi reacŃia de fixare a
complementului.
În situaŃiile în care se suspicionează apariŃia
BLA în zone indemne, stabilirea diagnosticului
se face prin inoculare de sânge, presupus
contaminat, la oi susceptibile. Dacă acestea se
îmbolnăvesc sau fac febră, proba de sânge
inoculată se consideră pozitivă. S-a propus ca
reacŃia ELISA (tehnica de competiŃie sau tehnica
de blocare) să reprezinte o alternativă la reacŃia
de seroprecipitare în gel de agar pentru
diagnosticul de rutină al bolii şi pentru comerŃul
internaŃional cu animale receptive (21, 23).
Boala limbii albastre se poate confunda cu
alte boli ale oilor, între care amintim: variola,
ectima contagioasă, febra aftoasă şi
fotodermatoza.
Variola ovină debutează cu unele semne
clinice asemănătoare cu cele din BLA, dar cele
două boli se deosebesc esenŃial sub aspect
epidemiologic, lezional şi prin sfârşitul,
întotdeauna fatal, în cazul variolei ovine. Ectima
contagioasă afectează cu precădere mieii şi
tineretul, iar localizarea şi tipul leziunilor sunt
elemente care uşurează diagnosticul de ectimă.
Febra aftoasă difuzează foarte rapid, nu are
caracter sezonier, apariŃia ei nu este legată de
prezenŃa insectelor hematofage, evoluŃia este
benignă şi leziunile sunt caracteristice. Spre
deosebire de BLA, în febra aftoasă diagnosticul
se precizează rapid. Fotodermatoza apare mai
ales la animalele cu pielea depigmentată, expuse
timp îndelungat la acŃiunea razelor ultraviolete,
iar leziunile sunt specifice.
Prognostic
Prognosticul este grav în forma acută
(malignă) şi rezervat în forma subacută (benignă)
şi în forma avortată.
Profilaxie
În zonele în care boala evoluează endemic,
măsurile de prevenire se referă la distrugerea sau
reducerea numărului de insecte hematofage,
evitarea menŃinerii animalelor din speciile
receptive pe păşuni sau în afara adăposturilor, pe
timp de noapte. Folosirea repelenŃilor şi evitarea
zonelor mlăştinoase şi umede pot constitui, de
asemenea, importante măsuri profilactice. În
Ńările în care boala s-a permanentizat, singura
măsură de profilaxie eficientă o reprezintă
vaccinarea. Revaccinarea periodică a tuturor
ovinelor din aceste teritorii contribuie la
menŃinerea pierderilor prin mortalitate la un nivel
foarte scăzut, cu condiŃia de a monitoriza
permanent prevalenŃa serotipurilor, astfel încât
vaccinurile utilizate să conŃină, pe cât posibil,
toate serotipurile existente în efectivul
contaminat.
În cadrul programelor de control, principala
dificultate o constituie persistenŃa virusului BLA
la rumegătoarele sălbatice, de la care se pot
infecta insectele hematofage. Încercările de
imunizare a acestora, prin introducerea vaccinului
liofilizat în hrană, nu s-au soldat cu rezultate
satisfăcătoare (27, 29).
În Africa de Sud, pentru imunizarea oilor
împotriva BLA se foloseşte un vaccin viu
polivalent, preparat din tulpini atenuate pe ou
embrionat de găină. Vaccinarea se face anual, cu
aproximativ o lună înainte de sezonul când boala
apare în mod obişnuit. Imunitatea se instalează
după aproximativ 10 zile de la administrarea
vaccinului. Nu se recomandă vaccinarea oilor în
apropierea sezonului de montă, deoarece se
induce anestru. La oaie, reacŃiile postvaccinale nu
sunt semnificative, deşi cercetătorii americani au
demonstrat că vaccinarea oilor gestante poate fi
urmată de anomalii fetale. Anomaliile fetale se