16.02.2014 Views

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

360<br />

<strong>Boli</strong> <strong>virotice</strong> şi <strong>prionice</strong> <strong>ale</strong> anim<strong>ale</strong>lor<br />

de asemenea, opacifierea cristalinului şi a corneei<br />

(47).<br />

Hipoplazia cerebeloasă se manifestă prin<br />

grade diferite de inten<strong>si</strong>tate, ajungând până la<br />

lipsa aproape completă a cerebelului.<br />

Microscopic, se constată reducerea în gro<strong>si</strong>me a<br />

straturilor molecular şi granular, reducerea<br />

numărului de celule din aceste straturi ca şi a<br />

celulelor Purkinje.<br />

Diagnostic<br />

Diagnosticul este greu de precizat clinic, din<br />

cauza asemănărilor cu alte boli <strong>ale</strong> bovinelor. Un<br />

diagnostic de precizie se poate pune numai prin<br />

investigaŃii de laborator, virusologice sau<br />

serologice.<br />

Izolarea virusului din sânge, secreŃii naz<strong>ale</strong> şi<br />

oculare, sau organele lezionate (intestin) se face<br />

pe culturi celulare, indeosebi de origine bovină<br />

(ren<strong>ale</strong>, testiculare, intestin<strong>ale</strong>). Ambele biotipuri<br />

se dezvoltă bine pe aceste tipuri de culturi.<br />

Biotipul necitopatogen se găseşte în mod frecvent<br />

în Ńesuturile bovine proaspete. În cazul infecŃiilor<br />

congenit<strong>ale</strong> (fet<strong>ale</strong>), în care există o viremie<br />

per<strong>si</strong>stentă, diagnosticul se stabileşte prin punerea<br />

în evidenŃă a virusului (tipul necitopatogen) pe<br />

culturi celulare din probe de sânge recoltate la<br />

interv<strong>ale</strong> de 3 săptămâni. În forma „boala<br />

mucoaselor”, confirmarea se face în urma izolării<br />

virusului (tipul citopatogen) pe probe de organe,<br />

mai <strong>ale</strong>s intestin. Din sânge, de la aceste anim<strong>ale</strong><br />

se izolează biotipul necitopatogen. Identificarea<br />

virusului izolat se face prin imunofluorescenŃă<br />

sau prin teste enzimatice. PrezenŃa virusului<br />

poate fi evidenŃiată şi în secŃiuni din ton<strong>si</strong>le,<br />

glandele tiroide, splină, nodurile limfatice şi<br />

mucoasa intestinală. Efectivele contaminate pot<br />

fi identificate prin evidenŃierea ARN-ului viral în<br />

lapte de amestec, prin testul PCR. Din avortoni,<br />

virusul se izolează rar.<br />

Examenul serologic urmăreşte evidenŃierea<br />

anticorpilor specifici în serul sanguin şi lapte<br />

(probe individu<strong>ale</strong> sau de amestec), prin<br />

utilizarea testului de neutralizare şi a testului<br />

ELISA. Anticorpii neutralizanŃi apar la 2-3<br />

săptămâni după infecŃie, titrul ajungând la valori<br />

de 1/100-1/10000.<br />

ReacŃia de seroneutralizare oferă date pentru<br />

diagnosticul de grup şi este greu de interpretat,<br />

deoarece, pe de o parte foarte multe anim<strong>ale</strong><br />

adulte (40-50%) şi o mare parte a tineretului<br />

taurin sunt sero-pozitive, ceea ce impune un<br />

examen în dinamică, iar pe de altă parte, taurinele<br />

candidate la boala mucoaselor sub o formă<br />

cla<strong>si</strong>că, sunt anim<strong>ale</strong> per<strong>si</strong>stente excretoare <strong>ale</strong><br />

virusului şi imunotolerante (serologic negative).<br />

Testul ELISA permite evidenŃierea<br />

anticorpilor serici şi din lapte, este mai rapid şi<br />

mai economic.<br />

Pentru diagnostic, se mai pot folo<strong>si</strong> şi alte<br />

examene, cum sunt: imunoflorescenŃa,<br />

imunodifuzia şi inoculări experiment<strong>ale</strong> la viŃei<br />

sau la iepuri.<br />

Diagnosticul diferenŃial se impune faŃă de:<br />

pesta bovină, care evoluează mai grav, cu stare<br />

tifică accentuată şi cu morbiditate mai mare;<br />

febra aftoasă, este mult mai contagioasă,<br />

afectează toate anim<strong>ale</strong>le biongulare, evoluează<br />

benign la adulte, iar leziunile au caracter aftos;<br />

febra catarală malignă, apare sporadic, dar cu<br />

mortalitate ridicată, iar leziunile cele mai<br />

accentuate se găsesc la nivelul mucoasei oculare<br />

şi naz<strong>ale</strong>; rinotraheita infecŃioasă, afectează mai<br />

mult mucoasa respiratorie şi mai puŃin pe cea<br />

digestivă; paratuberculoza, se deosebeşte prin<br />

lipsa leziunilor buc<strong>ale</strong>, prin morbiditate mică,<br />

afectarea anim<strong>ale</strong>lor adulte şi reactivitate la<br />

johnină; diferitele stomatite (papuloasă,<br />

veziculoasă), se deosebesc prin aspectul clinic şi<br />

prin benignitatea evoluŃiei lor; intoxicaŃiile, apar<br />

în masă, evoluează afebril şi mor rapid; difteria<br />

viŃeilor, salmoneloza, stomatitele micotice etc.,<br />

pot fi diferenŃiate pe baza datelor anamnetice,<br />

epidemiologice, morfopatologice şi a examenelor<br />

de laborator.<br />

Prognostic<br />

Este variabil în funcŃie de forma clinică a<br />

bolii. În formele evolutive benigne este favorabil,<br />

iar în cele grave, defavorabil.<br />

Profilaxie<br />

Măsurile gener<strong>ale</strong> de prevenire sunt puŃin<br />

eficace, deoarece anim<strong>ale</strong>le permanent excretoare<br />

sunt imunotolerante, iar detectarea lor înainte de<br />

introducerea într-o unitate (efectiv) nu se poate<br />

efectua.<br />

Orientarea actuală asupra epidemiologiei<br />

diareei vir<strong>ale</strong> bovine arată că în efectivele de<br />

reproducŃie, scopul primar al profilaxiei este

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!