Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

416
Boli virotice şi prionice ale animalelor
pentru prima dată în anul 1942 de Pop şi col. sub numele de
Boala de Filaret, după care s-a extins în toată Ńara.
În cea de a doua jumătate a secolului trecut BN s-a afirmat
ca cea mai gravă şi păgubitoare boală infecŃioasă a păsărilor,
ceea ce a determinat întreprinderea unui volum uriaş de
cercetări menite să contribuie, într-o primă instanŃă, la limitarea
pierderilor cauzate de BN şi, în cele din urmă, la eradicarea
bolii.
Şi în Ńara noastră, bolii de Newcastle i-au fost dedicate
nenumărate studii, cele mai multe cu referire la diagnostic,
profilaxie şi combatere, între care se remarcă mai ales, ca mai
extinse, cercetările de început făcute de Wynohradnyk (44,
45), Suhaci (35, 36), Nedelciu (1, 24, 26, 27, 28, 29, 30), la
care s-au adăugat ulterior mulŃi alŃii.
În prezent, BN este cunoscută pe toate continentele dar
este mult mai frecventă în Asia, Africa şi America de Sud, în
special în zonele în care nu s-au putut aplica programe
riguroase de imunoprofilaxie. Datorită vaccinărilor permanente
şi sistematice aplicate pe parcursul a mai bine de jumătate de
secol, majoritatea Ńărilor europene sunt la ora actuală indemne
de BN, dar ameninŃarea pe care o reprezintă această boală
pentru avicultură rămâne cât se poate de serioasă şi actuală, din
cauza uşurinŃei cu care se poate transmite la distanŃe mari, a
difuzabilităŃii rapide şi a pierderilor excepŃional de mari pe care
BN le poate produce.
Aşa cum rezultă din situaŃia prezentată de Oficiul
InternaŃional al Epizootiilor, întocmită pe baza rapoartelor
înaintate de Ńările europene membre, în ultimii 5 ani majoritatea
Ńărilor europene se declară indemne de BN. În fiecare an însă,
între două şi opt Ńări raportează reapariŃia BN, sub forma unui
număr redus de focare, prompt lichidate apoi prin măsuri
radicale, cu excepŃia Italiei şi Danemarcei, unde epidemia a luat
o oarecare extindere (tabelul 2).
Tabelul 2
DistribuŃia focarelor noi de boala de Newcastle raportate la O.I.E. de către Ńările europene,
în intervalul 1998-2002
łara
Număr focare raportate la O.I.E.
1998 1999 2000 2001 2002
Albania 6 9 2 - -
Austria 6 4 1 1 -
Belgia 14 - - - -
Rep. Cehia 3 - - - -
Danemarca 2 - - - 135
FranŃa 1 1 - - -
Italia 2 - - - -
Luxemburg - 1 - - -
Olanda - 1 - - -
Rusia - 2 11 2 -
Serbia şi Muntenegru - 3 - 1 -
Macedonia - - 15 4 2
Italia - - 258 - -
Turcia - - - 1 -
Suedia - - - 1 -
Georgia - - - 1 -
Azerbaijan - - - 1 -
Total Ńări infectate 7 7 5 8 2
Total focare 34 21 287 12 137
Este bine stabilit că BN constituie o mai mare
problemă şi este mai greu de stăpânit în Ńările în
care predomină creşterea păsărilor în sistem
gospodăresc decât în Ńările în care se practică mai
ales, sau aproape exclusiv, creşterea în sistem
intensiv, în complexe avicole. ExplicaŃia constă
în faptul că, pe câtă vreme în fermele specializate
se poate aplica sistematic imunoprofilaxia anti
BN pe toată durata existenŃei unui efectiv, în
creşterea tradiŃională, vaccinarea integrală şi
sistematică a efectivelor dispersate în curŃile
cetăŃenilor este un deziderat greu de realizat, iar
în cazul unor localităŃi indemne, apariŃia sau
reapariŃia bolii este posibilă în orice moment,
sursa de infecŃie cea mai probabilă fiind
reprezentată de păsările sălbatice, de porumbei
sau de păsările de colivie.
Din punct de vedere epidemiologic, se
consideră că BN este o epidemie, dar în acelaşi
timp trebuie luată în considerare şi tendinŃa sa de
difuzare pandemică. Se consideră că evoluŃia BN
a cunoscut în decursul timpului trei mari
pandemii: prima a debutat în deceniul al III-lea al
secolului trecut şi a durat până în deceniul al V-
lea, a doua a debutat în deceniul VI şi a durat