Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Cap. 13
InfecŃii produse de
virusuri din fam.
Birnaviridae
T. Coman
ConsideraŃii etiologice generale
Familia Birnaviridae cuprinde trei genuri (22):
- Genul Avibirnavirus, care produce la găini bursita infecŃioasă aviară (BIA);
- Genul Aquabirnavirus, care produce pancreatita necrotică infecŃioasă la peştii din genul Sallmo;
- Genul Entomobirnavirus produce infecŃii ale insectelor.
Virusurile din această familie sunt virusuri ARN bicatenare (BI-RNA) neanvelopate, având capsomere cu
simetrie icosaedrică cu diametrul de 60 nm dispuse hexagonal. Genomul acestor virusuri conŃine 2 molecule de
ARN bicatenar dispuse linear. Virionii sunt asamblaŃi în citoplasmă şi eliminaŃi prin liza celulelor. Ei devin
infectanŃi odată cu eliminarea din celulă.
Gazdele naturale pentru infecŃii cu virusuri din fam. Birnaviridae sunt: puii de găină, raŃele, curcile, peştii
din genul Sallmo (de apă dulce sau marini), scoici şi insecte.
Cel mai important membru al fam. Birnaviridae este agentul etiologic al bursitei infecŃioase aviare,
numită şi boala de Gumboro, în prezent considerată ca una dintre cele mai importante afecŃiuni, responsabilă
pentru serioase prejudicii aduse industriei avicole.
13.1. BURSITA INFECłIOASĂ AVIARĂ
(Bursitis Infectiosa Gallinae – lat.; Infectious Bursal Disease, Infectious Avian Nephrosis,
Gumboro Disease - engl.; Infektiöse Bursitis des Huhnes, Gumboro Krankheit – germ.)
Bursita infecŃioasă (BIA) este o boală
infecto-contagioasă care afectează puii de găină
în primele săptămâni de viaŃă, caracterizată în
principal prin inflamaŃia bursei Fabricius, miozită
hemoragică şi nefrozo-nefrită, leziuni care se
traduc clinic în principal prin alterarea stării
generale, diaree cu fecale alb-cretacee, dificultăŃi
în deplasare, decubit prelungit şi diminuarea
capacităŃii defensive faŃă de agenŃii patogeni.
Istoric
BIA a fost descrisă pentru prima dată sub numele de
nefroza infecŃioasă aviară de Cosgrove în 1962, la o fermă
avicolă din regiunea Gumboro – SUA, Statul Delawara şi, din
această cauză a mai fost denumită şi boala de Gumboro.
IniŃial fusese confundată cu bronşita infecŃioasă, datorită
leziunilor severe ale rinichiului, asemănător celor produse de
tulpina Gray a virusului bronşitei infecŃioase. Ulterior
Winterfield (1962) a izolat agentul cauzal al bolii, pe care l-a
denumit „agentul bursitei infecŃioase”. Hitchner (1970) a
denumit boala „bursita infecŃioasă aviară”, adică boala care
produce leziuni specifice în bursa lui Fabricius.
In 1980 s-a descris serotipul 2 al VBIA, care a fost izolat
de la curcă (Mc. Ferran şi col.). BIA este o boală infecŃioasă
care evoluează la puii de găină fiind produsă de serotipul 1 al
VBIA. Serotipul 2 este apatogen.
Variantele tulpinii de serotip 1 diferă între ele prin
structura biochimică, ceea ce le imprimă şi proprietăŃi diferite.
Patogenitatea acestor variante este diferită de cea a tulpinii
„standard” (2).
BIA este o boală cunoscută şi studiată de peste 40 ani. Cu
toate acestea ea continuă să ridice probleme pentru industria
avicolă, fiind situată în lista B a Oficiului InternaŃional de
Epizootii (OIE).
În Ńara noastră boala a fost descrisă întâi de I.
Adameşteanu şi ConstanŃa Adameşteanu (1968). O
contribuŃie importantă în cunoaşterea bolii au avut-o şi lucrările
de cercetare efectuate de V. Teuşdea şi Carol Dumitriu
Emilia (1978).
Răspândire geografică
Boala este răspândită pe tot mapamondul.
Apărută iniŃial în America de Nord, acum este
cunoscută şi în Europa, Asia, Africa, America de
Sud, Australia (30). Cu excepŃia Noii Zeelande,
care este raportată la OIE ca fiind o Ńară indemnă,
boala este întâlnită în toate Ńările din cele 5
continente, de la Pacific până în Asia de Sud-Est,
dar este cu atât mai prezentă şi mai importantă,