Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

More documents

Recommendations

Info

Boli produse de virusuri din fam. Retroviridae 561 general mai lungă de o lună. În infecŃia naturală este mai lungă. Clinic, osteopetroza este caracterizată prin procese infiltrative, soldate cu îngroşarea progresivă a periostului. Într-o primă fază, numită litică, se produce anemie, urmată de slăbire şi rămânere în urmă cu creşterea. În cursul acestei prime faze păsările pot sucomba sau suferi fracturi osoase. Într-o a doua fază, au loc o serie de modificări importante la nivelul oaselor lungi (în special tibia şi metatarsele). Acestea se îngroaşă treptat, se deformează, devin dure, calde, dar nedureroase. De obicei, alteraŃiile sunt simetrice. Uneori sunt afectate şi alte formaŃiuni osoase, cum ar fi cele pelviene, coastele, dar nu şi falangele. Starea generală nu apare vizibil afectată în această fază. Modificările osoase sunt de cele mai multe ori bilaterale şi simetrice. Pielea de la nivelul zonelor lezionate apare întinsă, cu plăci cornoase neregulate. Sângele nu suferă alteraŃii importante în faza iniŃială. La adult, Ńesutul hematopoietic al măduvei este înlocuit de elementele infiltrative neoplazice, când apare anemia progresivă. Fosfataza alcalină a sângelui creşte mult. EvoluŃia bolii este îndelungată (luni). Păsările devin din ce în ce mai slăbite, cahectice şi, în final, mor epuizate. Tabloul morfopatologic Leziunile sunt variabile cu forma clinică, cu stadiul evolutiv în care a fost surprinsă boala şi cu localizarea proceselor patologice. PluripotenŃa lezională a virusurilor leucozelor aviare determină posibilitatea de a afecta practic toate Ńesuturile, cu consecinŃe, mai mult sau mai puŃin pronunŃate. AlteraŃiile organice reprezintă baza diagnosticului, în condiŃiile obişnuite din teren, chiar dacă nu îngăduie distincŃia între diferitele forme de leucoză. În general modificările macroscopice apar după vârsta de 4 luni. Leucoza limfoidă se caracterizează prin infiltraŃii difuze sau circumscrise în ficat, splină, ovar, rinichi, miocard, proventricul, intestin, pulmon, bursa Fabricius, pancreas, stomacul muscular, muşchii scheletici, testicule, piele, Ńesuturile oculare etc. Cel mai frecvent afectate sunt ficatul, splina şi bursa Fabricius. De altfel, aceasta din urmă este punctul de plecare al procesului neoplazic, pentru ca, începând cu vârsta de 16-22 săptămâni, leziunile să apară şi în celelalte Ńesuturi. Ficatul poate fi sediul unor leziuni infiltrative difuze sau nodulare. Acesta poate fi mărit în volum, atingând 200-300 g, uneori chiar 800 g. Culoarea poate fi roşie-vişinie în unele forme leucemice de leucoză sau maronie-albicioasă în cele aleucemice. Aspectul organului este asemănător cu acela al ficatului de gâscă îngrăşată. Friabilitatea este mult crescută. SuprafaŃa apare netedă, lucitoare, cu capsula hepatică întinsă, uneori cu pete hemoragice sau striaŃiuni roşietice pe un fond cenuşiu-gălbui. Alteori se pot observa coaguli de sânge subcapsulari, aflaŃi în diferite faze de resorbŃie. Hepatomegalia poate interesa ficatul în întregime sau numai o parte. Friabilitatea crescută explică moartea subită survenită frecvent prin rupturi accidentale, care duc la hemoragii interne. Când leziunile infiltrative nodulare predomină, organul apare mai puŃin hipertrofiat dar se pot observa cu uşurinŃă formaŃiuni tumorale de forme şi dimensiuni variabile (de la 0,5 mm la 5 cm diametru), izolate sau confluente, în număr variabil, care pot antrena importante tulburări funcŃionale. Limfoamele au un aspect slăninos, o consistenŃă moale şi o structură amorfă pe suprafaŃa de secŃiune. Ele sunt bine delimitate, dar nu sunt enucleabile şi se pot separa numai cu dificultate de Ńesuturile înconjurătoare. Splina prezintă leziuni similare: mărire în volum (de 10-20 de ori), cu infiltraŃia difuză a parenchimului sau existenŃa unor procese nodulare, având aceleaşi caractere ca şi în cazul ficatului. Bursa Fabricius, apare mărită în volum, deformată, cu suprafaŃa de secŃiune slăninoasă şi de culoare cenuşiu-gălbuie. Afectarea aproape constantă a bursei şi uniformitatea infiltraŃiei cu elemente neoplazice are o importanŃă diagnostică deosebită. Rinichii apar măriŃi în volum, în totalitate sau numai unii dintre lobi. Aceştia depăşesc vizibil lojele renale şi sunt foarte friabili. De cele mai multe ori, datorită infiltraŃiei limfocitare masive, procesele excretorii sunt deranjate şi eliminarea cataboliŃilor are de suferit, ceea ce se traduce prin
562 Boli virotice şi prionice ale animalelor existenŃa unor cantităŃi sporite de uraŃi, în parenchimul renal şi, eventual, în alte Ńesuturi. La nivelul seroaselor procesele neoplazice apar ca formaŃiuni proiliferative tumorale, mai mult sau mai puŃin numeroase, de dimensiumni variabile, de la câŃiva cm diametru , izolate sau confluente, generând uneori mase compacte cu caracter slăninos pe secŃiune, uniforme, având în centru Ńesuturi necrozate. Ovarul este sediul unor tumori multipedunculate, de dimensiuni variabile, neregulate şi cu acelaşi aspect slăninos. Alteori, apare ca o masă tumorală uniformă, în care structura foliculară cu greu mai poate fi distinsă. Oviductul poate fi afectat împreună cu ovarul şi alte organe sau separat. PereŃii lui apar îngroşaŃi, cu o consistenŃă fermă, iar pe secŃiune se observă aspectul slăninos, caracteristic. S-a constatat, de asemenea, că virusul limfoleucozei este capabil să inducă o miocardită infiltrativă limfocitară, cu caracter cronic şi cu prezenŃa unor incluzii în celulele miocardice. Din punct de vedere histopatologic, leziunile constau în infiltraŃii de intensităŃi variabile, cu celule limfoide aflate în diferite stadii ale procesului de maturaŃie, de la limfoblaste la limfocite adulte. Cele care predomină sunt limfoblastele, hemocitoblastele sau reticulolimfocitele. Conglomeratele celulare, care constituie tumorile limfoide în marea lor majoritate, au un caracter primitiv, cu membrana celulară slab definită, cu o citoplasmă abundentă, bazofilă, cu nucleu vezicular, având cromatina condensată periferic şi cu unul sau mai mulŃi nucleoli acidofili. Aceştia din urmă pot fi atât de evidenŃi, prin dimensiuni şi formă, încât seamănă cu incluziunile virale întâlnite în alte boli, produse de anumite virusuri. Cantitatea mare de ARN conŃinută de celulele tumorale (evidenŃiabilă prin colorarea cu verde de metilpironină) dovedeşte imaturitatea lor şi starea de intensă diviziune în care se află. În ambele forme, difuză sau nodulară, procesul hiperplazic începe să se dezvolte la nivelul formaŃiunilor limfoide existente în mod normal în respectivul organ. Creşterea are un caracter expansiv, cucerind treptat Ńesuturile înconjurătoare. În faze avansate toate Ńesuturile conŃinând elemente mezenchimale active sunt afectate. Procesele tumorale sunt masive şi se acompaniază de fenomene degenerative, ale celulelor parenchimatoase specifice organului, datorită compresiunii mecanice sau unor fenomene chimice ce au loc sub imperiul încărcăturii enzimatice a celulelor tumorale proliferate anarhic. Ca urmare, se pot observa semne ale malfuncŃiei celulare, reflectate atât de morfologia celulară cât şi de arhitectonica tisulară. Uneori aceste infiltraŃii celulare apar mai pregnante în jurul vaselor sanguine, unde, de altfel, procesul începe de obicei. Alteori, acestea apar ca insule compacte, în care particularităŃile structurale ale Ńesutului în care s-au dezvoltat nu mai pot fi recunoscute. Nodulii infiltrativi, odată constituiŃi, pot să se înconjoare de un strat de celule fibroblastoide, care, în cazul ficatului, par a fi reminiscenŃe ale celulelor endoteliale sinusoide. Eritroblastoza se traduce la necropsie prin aspectul anemic al Ńesuturilor, cu nuanŃe subicterice sau chiar icterice, cu peteşii în musculatura scheletică, Ńesutul conjunctiv şi viscere, cu tromboze, infarcte, edem pulmonar, exsudate pericardice, ascită acompaniată de grade variabile de hepato- şi spolenomegalie. Ficatul apare roşu-vişiniu, friabil, cu stază biliară mai mult sau mai puŃin pronunŃată. Friabilitatea explică frecventele hemoragii interne care se constată la necropsie. În cazurile care evoluează mai lent, pe suprafaŃa de secŃiune se pot decela numeroase puncte sau striaŃiuni cenuşiualbicioase. Splina este mărită în volum de 15 sau chiar 45 de ori, comparativ cu greutatea normală, de 3- 5 g. Capsula splenică apare întinsă, astfel încât, la secŃionare, parenchimul splenic proemină. Măduva osoasă apare de culoare roşiegălbuie, moale, cu consistenŃă gelatinoasă, cu frecvente hemoragii. Cavitatea medulară este invadată de un Ńesut lamelar sau spongios, care substituie în grade variabile Ńesutul hematopoietic. În literatura de specialitate au fost descrise şi localizări miocardice. Ele se însoŃesc de obicei de hidropericard. Histopatologic se observă numeroase dilatări capilare în diferite Ńesuturi şi organe. Vasele apar pline cu celule de tip eritroblastic. Mai ales în ficat, dilatarea capilarelor sinusoide este foarte
Page 1 and 2:
Prof. Dr.Radu Moga Mânzat BOLI VIR
Page 4 and 5:
PROF. DR. RADU MOGA MÂNZAT BOLI VI
Page 6 and 7:
CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE • R. Mog
Page 8 and 9:
Cuprins IX 9.1.3. Variola felinelor
Page 10 and 11:
Cuprins XI 18.1.9. Encefalita văii
Page 12 and 13:
Cuprins XIII 23.5. InfecŃii produs
Page 14 and 15:
XVI Boli virotice şi prionice ale
Page 16 and 17:
Cap. 1 Boli produse de virusuri din
Page 18 and 19:
Boli produse de virusuri din fam. A
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Cap. 2 Fam. Asfarviridae Gh. Răpun
Page 52 and 53:
Fam. Asfarviridae: pesta porcină a
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Cap. 3 InfecŃii produse de virusur
Page 66 and 67:
InfecŃii produse de virusuri din f
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
InfecŃii produse la animale de vir
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Boli produse de virusuri din fam. H
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
InfecŃiile produse de virusuri din
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Boli produse de virusuri din fam. P
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Cap. 11 InfecŃiile produse de viru
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Cap. 12 Boli produse de virusuri di
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Cap. 13 InfecŃii produse de virusu
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Cap. 14 InfecŃii produse de virusu
Page 290 and 291:
InfecŃii produse de virusul bolii
Page 292 and 293:
InfecŃii produse de virusul bolii
Page 294 and 295:
Boli produse de virusuri din fam. B
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Boli produse de virusuri din fam. C
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Page 322 and 323:
Page 324 and 325:
Page 326 and 327:
Page 328 and 329:
Page 330 and 331:
Page 332 and 333:
Page 334 and 335:
Page 336 and 337:
Page 338 and 339:
Page 340 and 341:
Page 342 and 343:
Page 344 and 345:
Page 346 and 347:
Page 348 and 349:
Page 350 and 351:
Page 352 and 353:
Page 354 and 355:
Boli produse de virusuri din fam. F
Page 356 and 357:
Page 358 and 359:
Page 360 and 361:
Page 362 and 363:
Page 364 and 365:
Page 366 and 367:
Page 368 and 369:
Page 370 and 371:
Page 372 and 373:
Page 374 and 375:
Page 376 and 377:
Page 378 and 379:
Page 380 and 381:
Page 382 and 383:
Page 384 and 385:
Page 386 and 387:
Page 388 and 389:
Page 390 and 391:
Page 392 and 393:
Page 394 and 395:
Page 396 and 397:
Page 398 and 399:
Page 400 and 401:
Page 402 and 403:
Page 404 and 405:
Page 406 and 407:
Page 408 and 409:
Page 410 and 411:
Page 412 and 413:
Page 414 and 415:
Page 416 and 417:
Page 418 and 419:
Page 420 and 421:
Page 422 and 423:
Page 424 and 425:
Page 426 and 427:
Page 428 and 429:
Page 430 and 431:
Page 432 and 433:
Page 434 and 435:
Page 436 and 437:
Page 438 and 439:
Page 440 and 441:
Page 442 and 443:
Page 444 and 445:
Page 446 and 447:
Page 448 and 449:
40. Van Regenmortel, M.H.V., Fauque
Page 450 and 451:
Page 452 and 453:
Page 454 and 455:
Page 456 and 457:
Page 458 and 459:
Page 460 and 461:
Page 462 and 463:
Page 464 and 465:
Page 466 and 467:
Page 468 and 469:
Page 470 and 471:
Page 472 and 473:
Page 474 and 475:
Page 476 and 477:
Page 478 and 479:
Page 480 and 481:
Page 482 and 483:
Page 484 and 485:
Page 486 and 487:
Page 488 and 489:
Page 490 and 491:
Page 492 and 493:
Page 494 and 495:
Page 496 and 497:
Page 498 and 499:
Page 500 and 501:
Page 502 and 503:
Page 504 and 505:
Page 506 and 507:
Page 508 and 509:
Page 510 and 511:
Page 512 and 513:
Page 514 and 515:
Page 516 and 517:
Page 518 and 519:
Page 520 and 521:
Page 522 and 523:
Page 524 and 525:
Page 526 and 527: InfecŃii produse de virusuri din f
Page 552 and 553: Cap. 23 Boli produse de virusuri di
Page 554 and 555: Boli produse de virusuri din fam. R
Page 556 and 557: Boli produse de virusuri din fam. R
Page 558: Boli produse de virusuri din fam. R
Page 561 and 562: 546 Boli virotice şi prionice ale
Page 575: 560 Boli virotice şi prionice ale
Page 627 and 628:
612 Boli virotice şi prionice ale
Page 629 and 630:
Page 631 and 632:
Page 633 and 634:
Page 635 and 636:
Page 637 and 638:
Page 639 and 640:
Cap. 24 InfecŃii produse de rhabdo
Page 641 and 642:
Page 643 and 644:
Page 645 and 646:
Page 647 and 648:
Page 649 and 650:
Page 651 and 652:
Page 653 and 654:
Page 655 and 656:
Page 657 and 658:
Page 659 and 660:
Page 661 and 662:
Page 663 and 664:
Page 665 and 666:
Page 667 and 668:
Page 669 and 670:
Page 671 and 672:
Page 673 and 674:
Page 675 and 676:
Page 677 and 678:
Page 679 and 680:
Page 681 and 682:
Page 683 and 684:
Page 685 and 686:
Page 687 and 688:
Page 689 and 690:
Page 691 and 692:
Page 693 and 694:
Page 695 and 696:
Page 697 and 698:
Page 699 and 700:
Page 701 and 702:
Page 703 and 704:
BOLI VIROTICE ŞI PRIONICE SPECIFIC
Page 705 and 706:
Boli virotice şi prionice specific
Page 707 and 708:
Page 709 and 710:
Page 711 and 712:
INDEX A Abcese pulmonare, 463 Achro
Page 713 and 714:
Index 699 Getah, 650, 657 Glasser,
Page 715 and 716:
Index 701 Dermatita nodulară viral
Page 717 and 718:
Index 703 Felid herpesvirus, 64 Fel
Page 719 and 720:
Index 705 porcului, 400 Influenza E
Page 721 and 722:
Index 707 papillomavirus, 118 Parai
Page 723 and 724:
Index 709 Pseudovariola taurinelor,
Page 725 and 726:
Index 711 Traberkrankheit, 669 Trah
Page 727 and 728:
Index 713 Virusul hepatitei delta,
Page 729:
Index 715 Virusul mieloblastozei, 5
show all

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?