Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

70
Boli virotice şi prionice ale animalelor
asigurat de limfocitele B, prin producerea de
anticorpi specifici şi de limfocitele T, prin
recunoaşterea antigenelor specifice prezentate
prin complexul major de histocompabilitate.
Principalii anticorpi neutralizanŃi, la bovine, sunt
dirijaŃi contra gB şi gD. Aceşti anticorpi
participă, de asemenea, prin mecanisme de
activare a complementului sau de citotoxicitate
dependentă de aceştia, la liza celulelor infectate.
Tabloul clinic
Perioada de incubaŃie este de 4-7 zile. În
funcŃie de subtipul de virus, de calea de infecŃie şi
de vârsta animalelor, se pot distinge aspecte
clinice variate.
Forma respiratorie (rinotraheita
infecŃioasă bovină - IBR) este cea mai frecventă
şi afectează bovinele de toate vârstele. ViŃeii
devin sensibili spre vârsta de 3-4 luni când
dispare protecŃia asigurată de anticorpii colostrali.
Gravitatea simptomelor poate varia considerabil.
Boala debutează cu hipertermie, temperatura
depăşind frecvent 40°C, cu maxima după 3-4 zile
de la apariŃia primelor simptome. Ascensiunea
termică este însoŃită de abatere, diminuarea
apetitului şi scăderea bruscă a producŃiei de lapte.
Jetajul este iniŃial seros, apoi mucopurulent,
respiraŃia devine accelerată şi superficială.
Mucoasa nazală este hiperemiată şi prezintă
adesea ulcere. Uneori, ca o consecinŃă a
infecŃiilor bacteriene secundare procesul se poate
extinde şi la tractusul respirator, posterior,
manifestarea clinică fiind bronşita şi pneumonia.
La nivelul botului se constată iniŃial eritem, urmat
de formarea de cruste, care prin detaşare lasă
zone ulcerate, de culoare roşie. InflamaŃia
catarală cuprinde şi mucoasa conjunctivală, care
este infiltrată, congestionată. Animalele prezintă
epiforă, edem periocular şi chiar opacifierea
corneei urmată de ulcerare şi, în final,
panoftalmie. În absenŃa complicaŃiilor bacteriene
vindecarea survine după 15 zile. Unele suşe
foarte virulente ale BHV-1 pot induce un procent
ridicat de mortalitate.
În cursul evoluŃiei acestei forme s-au
semnalat: mortalitate embrionară la vacile sau
junincile infectate precoce după montă, repetarea
căldurilor şi avort între lunile 4-7 de gestaŃie.
Dacă infecŃia vacilor s-a produs în timpul
ultimului trimestru al gestaŃiei se înregistrează, pe
lângă avorturi, mortalitate la viŃei în primele 12
zile de viaŃă. Formele clinice de IBR pot fi
asociate (rar) şi cu encefalită (incoordonări,
excitaŃie alternând cu depresie, rar mişcări în
cerc, decubit şi moarte) la animalele tinere,
uneori chiar la viŃeii în vârstă de 3-8 zile, dar se
apreciază că rolul principal în declanşarea
acestora îl deŃine BHV-5.
Forma genitală (vulvovaginita pustuloasă -
IPV), observată încă sub formă sporadică (8), se
transmite pe cale sexuală, prin însămânŃări
artificiale cu spermă contaminată şi prin contact
nesexual. Este forma cea mai benignă şi se
manifestă prin hipertermie (până la 41,5°C),
vulvovaginite pustuloase şi balanopostite.
Femelele sunt neliniştite, iau atitudine cifozată,
urinează frecvent, vulva este tumefiată şi prezintă
la comisura inferioară o secreŃie de culoare
gălbuie. La masculi, mai ales pe gland şi prepuŃ,
se formează iniŃial pustule apoi eroziuni
conŃinând un exsudat mucopurulent. Zonele de
trecere de la prepuŃ spre gland sunt edemaŃiate şi
se pot produce ulterior necroze ale glandului.
Simptomele persistă 1-2 săptămâni, în funcŃie de
severitatea lor şi boala sfârşeşte prin vindecare.
Se poate produce, uneori, prolaps uterin, datorită
eforturilor depuse de femele consecutiv durerilor
provocate de leziuni, iar la masculi, aderenŃe şi
fibroză acompaniate de fimoză sau parafimoză.
Forma generalizată este întâlnită adesea la
viŃeii nou-născuŃi dacă aceştia nu sunt protejaŃi
prin imunitate colostrală sau activă, indusă prin
vaccinare. Boala apare de obicei la 3-4 zile de la
naştere, ceea ce indică faptul că viŃelul s-a
infectat la naştere şi se caracterizează prin
hipertermie severă, hiperemia accentuată a
botului (boala botului roşu), anorexie, epiforă,
jetaj, tuse, ulcere ale mucoasei linguale, ptialism,
bronhopneumonie şi diaree, urmate de moarte în
3-4 zile. Forma respiratorie pură este rar descrisă
la viŃeii nou-născuŃi.
Virusul BHV-1 a fost izolat şi de la nivelul
eroziunilor şi ulcerelor din spaŃiul interdigital.
Asocierea virusului cu mastite nu a fost dovedită,
izolarea virusului din lapte poate fi consecinŃa
unei viremii.
Tabloul morfopatologic
În afara leziunilor descrise la tabloul clinic se
constată exsudat fibrinopurulent, peteşii, necroze