ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Conducerea institutului a hotărât, în anul 1903, să doneze Fondului
de ajutorare a şcoalelor sărace suma de 20 cor., Alumneului, 60 cor., iar
Şcolii de fete din Arad, 20 de cor. 30
Presa vremii a susţinut pledoariile intelectualilor de a se înfiinţa
„bănci săteşti”, în scopul susţinerii economiei rurale, a sista sărăcirea
populaţiei din cauza cămătarilor, a-i scuti pe săteni de drumuri la oraş. Celor
cinstiţi şi întreprinzători, conducerea institutului de credit sătesc, alcătuită
din primar, preot, învăţător, cu acordul girantului, li se acordau bani pentru
desfăşurarea activităţilor economice. De asemenea, se garanta siguranţa
depozitele financiare ale fiecărui membru 31 .
Alături de bănci, la sate au funcţionat „casse” de economii, reuniuni
de cruţare, asociaţii de ajutorare pe acţii.
Banca Poporală din Dezna, înfiinţată în 31 ianuarie 1908, era o
societate pe acţini care a avut ca scop „promovarea binelui individual şi
social, economic al locuitorilor din Dezna şi jur prin dezvoltarea spiritului
cruţării şi prin ajutarea cu credit eftin a economiei, îndustriei şi comerţului”.
Deţinea un capital social de 40.000 cor., a câte 800 de acţiuni, în valoare
fiecare de 50 cor. 32 . Între membrii fondatori îi regăsim pe învăţătorii: Pavel
Ageu (Buhani), Petru Nica, Petru Cociu (Donceni), Teodor Rafila (Dezna),
Patriciu Covaciu (Sebiş) 33 .
Numeroase au fost casele de economii şi păstrare. În Buteni spre
exemplu, pe lângă Casa de Economii şi Ajutor din Buteni, a căror
acţionari erau, în mare majoritate maghiari, înfiinţată în anul 1888 34 , a
funcţionat Institutul de Credit şi Economii, Societate pe acţiuni în Buteni,
„Butinceana”. A fost fondat între anii 1906-1907 şi şi-a desfăşurat
activitatea până în anul 1922 35 . Prin activitatea sa a contrabalansat
activitatea altor instituţii de credit din localitate şi a acordat credite cu
dobânzi avantajoase pentru ţăranii majoritari. De asemnea, casele de
păstrare au sprijininit dezvoltarea agriculturii, industriei şi comerţului.
Cassa de păstrare din Pecica, înfiinţată în 30 aprilie 1907, a deţinut
un capital social de 200.000 cor., distribuit în 1000 de acţiuni în valoare de
200 cor. fiecare. Ca obiective a avut sprijinirea dezvotării agriculturii,
30 S.J.A.N.A., fond Episcopia Ortodoxă Română Arad, Protocoalele şedinţelor Senatului
şcolar, nr. inv. 154, dos. 13/1903, f. 108.
31 Tribuna Poporului, Arad, 1897, I, nr. 79, 26 aprilie/9 mai, p. 380.
32 S.J.A.N.A., fond Tribunalul Judeţului Arad, nr. inv. 551, dos. 2/1908, f. 1, 27-28, 30, 32.
33 Ibidem, f. 1, 4, 6, 8.
34 Tribuna Poporului, Arad, XII, 1908, nr. 146, 3/16 iulie, p. 6; Ovidiu Someşan, op. cit., p.
199, 210.
35 Anuarul băncilor române, Sibiu, IX, 1908, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, p. 188.
109