ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

pentru Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, fără a fi permisă aprovizionarea
directă de către sovietici 55 . Un ordin circular trimis de comisia română
amintită comandamentului sovietic şi împuterniciţilor săi din ţară preciza că
sovieticii nu aveau dreptul să procedeze la rechiziţii directe şi acte
unilaterale în acest sens 56 .
La scară naţională, cererile de întreţinere a armatei sovietice au fost
exagerate, cu totul disproporţionate în raport cu efectivele acesteia, dar şi
faţă de posibilităţile economiei româneşti. În consecinţă, guvernul român a
propus constituirea unei comisii mixte de inventariere a mijloacelor de
producţie şi care să dimensioneze corect obligaţiile, „în bună ordine şi după
o concepţie clară” 57 . Se preciza că România îşi asumase obligaţii doar faţă
de armata condusă de mareşalul Malinovski (Frontul II ucrainean), nu şi faţă
de armata aflată sub comanda lui Tolbuhin, litera şi spiritul armistiţiului
nejustificând o asemenea pretenţie. Mai mult, guvernul român cerea să se
impute cantităţile de mărfuri ridicate direct de unităţile sovietice în luna
octombrie 1944 58 .
Chiar şi cumpărarea masivă de bunuri de către militarii sovietici a
avut consecinţe economice nefavorabile: lipsa de pe piaţă a unor produse
elementare, creşterea preţurilor, apariţia speculanţilor autohtoni care au
intrat în legătură cu trupele sovietice. Plata în ruble, care trebuiau
preschimbate în lei de Banca Naţională, a accentuat specula, iar aruncarea
pe piaţă a unei uriaşe cantităţi de lei de război de către militarii sovietici a
contribuit din plin la creşterea inflaţiei şi la slăbirea finanţelor ţării 59 .
La toate acestea se adaugă o mulţime de jafuri comise mai ales de
militari sovietici izolaţi. Pe alocuri, fenomenul a atins o asemenea amploare
încât unul dintre pretorii de plasă raporta: „Armata rusă intră peste tot,
sparge casele, ridică tot ce e de valoare” 60 . Proprietarii care au încercat să-şi
apere bunurile au fost ameninţaţi şi unii dintre ei împuşcaţi. Dintre cazurile
de asasinat menţionăm câteva: preotul din Covăsânţ şi studentul Maghiar
55 Ibidem, fond Chestura Poliţiei Municipiului Arad, dosar 174/1944, f. 164.
56 Ibidem, f. 333.
57 Valeriu Florin Dobrinescu, România şi organizarea postbelică a lumii (1945-1947),
Bucureşti, Editura Academiei, 1988, p. 65.
58 Ibidem. Potrivit unei situaţii, până la 28 septembrie 1944 unităţile sovietice au preluat
bunuri, direct sau cu forme legale, în valoare de 823 900 000 lei.
59 Florian Banu, op. cit., pp. 65-66.
60 A. N. Arad, fond P.J.A., dosar 273/1944, f. 1.
295