ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Ocupaţia turcească va dura aproape un secol, cu mici întreruperi
până în 1718. Pe teritoriul ocupat de turci în fostul comitat al Aradului,
turcii au reorganizat ţinutul arădean (împărţit în trei nahii-Arad, Zărand şi
Bichiş), al Ineului ce mergea până la Beliu şi al Lipovei, în partea de sud a
Mureşului. Reşedinţă a unui sangeac, Lipova, după ce a depăşit starea creată
de schimbarea stăpânirii, de mişcările ce le-a presupus noua situaţie, a
revenit la situaţia dinainte. Oraşul s-a dezvoltat cu un anumit specific
oriental, dar nici cetatea nu a fost neglijată. Se pare că turcii o reclădesc şi o
întreţin în stare de funcţionare, conştienţi de importanţa ei. O primă
descriere sugestivă a Lipovei aflată sub ocupaţie turcească datează de pe la
1661 şi se datorează lui Evliya Celebi 1 . În general sunt puţine ştirile despre
cetatea Lipovei în perioada stăpânirii turceşti. Ea reintră în prim-planul
atenţiei diplomatice, în corespondenţa vremii după eşecul turcilor sub
zidurile Lienei din 1683. Contraofensiva militară a Imperiului Habsburgic,
dublată de cea diplomatică, nu putea ocoli această poziţie cheie a
Transilvaniei. Tratativele purtate de Antide Dunod în aprilie-mai 1685 repun
în discuţie problema stăpânirii Lipovei 2 . Transilvănenii cer să li se restituie
cetăţile Oradea, Ineu, Lipova împreună cu cele ce ţin de acestea: castele,
domenii, împreună cu Lugojul, Caransebeşul şi cu veniturile tricesimei.
Delegaţia ardeleană prezentă la Viena în martie 1686 pune şi ea în discuţie
cerinţa ca Lugojul, Caransebeşul, Lipova (cetatea), Huszt, Chioar, Şimleu
ocupate de turci să revină Transilvaniei, neacceptând exprimarea de „jus
superioritatis et feudi” a Vienei pentru Transilvania şi Partium 3 . Această
atitudine nu împiedică însă stările ardelene ca la 10 mai 1686 să-l trimită pe
Ştefan Josika ca serdar, cu chemarea de a veni urgent cu toate forţele spre
Lipova în ajutorul turcilor de aici, ca împreună cu forţele unite să alunge din
„ţara măritului sultan” duşmanul, adică trupele imperiale 4 . Un astfel de joc
dublu nu-şi mai avea însă rostul acum când turcii nu mai dispuneau de forţa
necesară pentru a se putea menţine în aceste părţi.
În vara anului 1688, trupele imperiale conduse de generalii Veterani,
Stahremberg şi Piccolomini ocupă cetăţile Şoimoş, Lipova, Caransebeş,
Lugoj, Orşova şi, deşi luptele nu s-au încheiat, -a reuşit ca stăpânirea
1 Mihail Guboglu, Călătoria lui Evliya Celebi efendi în Banat, în: „Studii de istorie a
Banatului”, II (1970), pp.43-46; Theodor N. Trâpcea, Despre unele cetăţi medievale din
Banat, în: „Studii de istorie a Banatului”, 8/1969), pp. 23-32.
2 Susana Andea, Transilvania, Ţara Românească şi Moldova. Legături politice (1656 -
1688), Cluj-Napoca, 1996. pp. 330-335.
3 Lukinich Imre, op. cit., p. 513.
4 Ibidem, p. 519.
18