ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Rezoluţii Purcese: precum una din 13 lea Septembrie Anul 1811 Nro.11093.
Altă Rezoluţie din 19lea septembrie anul 1812 Nro.10573” 55 .
Istoria celor aproape două veacuri de existenţă a Preparandiei din
Arad raportată la menirea şi finalitatea ei esenţială de formare, de pregătire a
învăţătorilor şi a preoţilor îngăduie o constatare de valoarea unei concluzii
cu valoare de adevăr incontestabil: Preparandia din Arad şi-a împlinit pe
deplin misiunea ei cultural-istorică şi pedagogică în viaţa naţiunii române.
5.2 Premise favorabile
Pentru ca acest aşezământ şcolar să-şi poată împlini rosturile lui,
aceeaşi istorie evidenţiază o suită întreagă de factori care au acţionat
armonic constituindu-se în tot atâtea premise favorizante ce au făcut
posibilă o asemenea performanţă cultural-pedagogică. Între aceştia
enumerăm, în primul rând calitatea resurselor umane care au populat şi au
activat, au trăit cu adevărat menirea şcolii, asumându-şi-o fără rezerve. Ne
referim la personalul didactic şi evident la elevii şcolii.
Virtuţile cultural-profesionale ale corpului didactic preparandial
dublat de cele moral-sufleteşti l-au impus în conştiinţa naţiunii române
începând de la profesorii întemeietori ai şcolii şi până la urmaşii acestora
din preajma Marii Uniri şi de după ca pe o adevărată autoritate, cu valoare
de instanţă moral-culturală de necontestat. Dimitrie Ţichindeal absolvent al
şcolii teologice şi al cursului de Norme din Timişoara, drept pentru care în
fiinţa lui s-au îngemănat perfect cele două profesii profetice: preoţia şi
dăscălia, ca o excepţie pentru toţi colegii lui şi urmaşii lui nu avea o
formaţie universitară; totuşi el a reprezentat în constelaţia spiritelor alese ale
neamului românesc din Banatul sfârşitului de veac XVIII şi începutul celui
următor un nume sonor, alături de figuri măreţe ale lui Pavel Iorgovici, ale
dascălului său Mihail Roşu Martinovici, Constantin Diaconovici Loga, Ioan
Mihuţ, dr. Iosif Iorgovici.
Mai toţi dascălii Preparandiei arădene aveau o formaţie intelectuală
de ţinută academică rezultat al frecventării unor universităţi şi institute din
spaţiul central şi sud european: Viena, Pesta, Pojoni, Karlowitz iar mai
târziu Leipzig, Berlin, Iena. Ţinuta lor intelectuală europeană le conferea
prestigiul lor şi deopotrivă şcolii. Deşi unii aveau o formaţie juridică precum
Constantin Diaconovici Loga, Alexandru Gavra ori filozofică precum dr.
Iosif Iorgovici sau în domeniul medicinii cum a fost Atanasie Şandor;
această formaţie n-a fost nici pe departe un impediment care să se impieteze
55 C. D. Loga, Epistolariu românesc pentru aflarea a tot felul de scrisuri ce sunt în viaţa
societăţii omeneşti la multe întâmplări de lipsă acum întâia oară lucrat de Constantin
Diaconovici Loga, Buda, 1841, p. 380.
69