ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

profesională, morală şi naţională exemplare. Aşa au fost Iovu Cristici 39 din
Şiria sau învăţătoarea Emilia Lungu Puhalo din Recaş sau Emilia Ciorogariu
din Pecica.
Atât atestatele la care am făcut referinţă mai sus cât şi evaluările la
examenele de absolvire a Preparandiei demonstrează că la această şcoală
populaţia ei a fost „recrutată” dintre tinerii şcolari cei mai bine pregătiţi cu o
conduită moral-religioasă ireproşabile şi care ei înşişi doreau să-şi
împlinească destinul profesând dăscălia. Aşadar mulţi dintre ei simţeau
chemarea pentru profesia de învăţător/ învăţătoare. Aceste calităţi vor
deveni premisele care au favorizat un traseu şcolar bun şi foarte bun în
Preparandie şi mai cu seamă ele explică conduita de devoţiune şi jertfelnicie
pe care mai toţi învăţătorii formaţi în ambianţa Preparandiei din Arad au
arătat-o acolo în localităţile şi şcolile unde au funcţionat. Documentele de
arhivă dar mai cu seamă presa vremii, nu doar din Arad consemnează
învăţători care prin profesia lor, au făcut un adevărat apostolat şcolar 40 .
Constatăm, de asemenea, un fenomen interesant din perspectiva
consolidării statutului intelectualităţii româneşti cu studii medii din părţile
fostei eparhii a Aradului. Acesta este definit de intrarea la Preparandie a
unor absolvenţi ai şcolii clericale din Arad înfiinţate în 1 noiembrie 1822
sau de intrarea la şcoala clericală a unor absolvenţi de Preparandie.
Menţionăm că mulţi dintre absolvenţii de Preparandie au îmbrăţişat cariera
preoţească. Însuşi Dimitrie Ţichindeal în a sa lucrare Arătare asupra
acestor nouă introduse instituturi sholasticeşti preparande indică că „mulţi
dintre preparanzi se vor şi preoţi” 41 . Şi într-adevăr, până la apariţia şcolii
clericale din Arad aşa s-a şi întâmplat.
4.2 Mediile sociale de provenienţă a preparanzilor
Reconstituirea datelor care vorbesc despre resursa umană şcolară
care a populat Preparandia din Arad în absenţa arhivei şcolii, respectiv a
documentelor din anii începuturilor şcolii: rapoarte şcolare, cataloage etc,
este o tentativă anevoioasă şi chiar imposibilă. Singurele acte care se
păstrează la A.N.D.J.A. cât de cât edificatoare din perspectiva calităţii
39 Acest înflăcărat naţionalist care s-a născut în 1829 la Şiria, participând la Marea Adunare
Naţiobnală de la Blaj din 1848, 3/15 mai, apare înscris unele documente sub numele de
Iobu (Iovu) Crestici. A decedat în 1867 ucis mişeleşte. Toată averea sa a testat-o pe seama
Asociaţiunii Naţionale Arădene (Astra).
40 Presa pedagogică dar şi cea politică sau bisericească oferă mărturii concludente care
vorbesc spre cinstea lor şi a şcolilor care i-a format de asemenea conduite culturalpedagogice
la mai toţi învăţătorii din Transilvania, Banat, Satu Mare şi Maramureş. În
general învăţătorii au fost oamenii jertfei martirice în cultura românească.
41 D. Ţichindeal, Arătare…, p. 190, T. Botiş, A. Sădean, Cei dintâi ani …, p. 90.
50