ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

anul 1917, aici. Unii zăceau de multă vreme în spitalele din capitala istorică
a Boemiei sau în provincie 77 .
În străvechea metropolă cehă l-a cunoscut pe profesorul universitar
dr. Jan Urban Jarnik, din partea căruia a primit în ziua de 2 mai 1918 cartea
sa – tipărită în limba română, în anul 1915, la Praga, în „Tipografia
Politika” – Şezători româneşti de pe muntele Sion din Praga, în editura
proprie a autorului 78 . Gestul pare să însemne foarte mult, dacă o privim din
punctul de vedere al întreţinerii continuităţii legăturilor de prietenie românocehe.
E foarte posibil să se fi înscris, în toamna anului 1918, în legiunea
voluntarilor români de la Praga. Nu avem, deocamdată, dovezi elocvente în
acest sens. Nu cunoştem cu certitudine dacă stegarul nostru a venit acasă pe
traseul ocolitor, prin sud, pe calea ferată, pornind în ziua de 25 noiembrie
1918 din Praga şi dacă a ajuns în Transilvania la data de 2 decembrie
1918 79 . După alţi autori, menţionaţi mai sus, garnitura de tren a grupului
celor peste 500 de foşti militari români, membri ai Legiunii române de la
Praga, de-abia ajunseseră „la 2 decembrie” 1918 la Zagreb. Înclinăm să
credem – conform altei surse arhivistice, de data aceasta, de expresie
maghiară – că stegarul în cauză a sosit acasă înainte de data de 18 noiembrie
1918 80 .
Medalia Semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România (emisă în
anul 1968) a fost înmânată, printre alţii, lui Ioan Silviu Tomuţia pentru rolul
77 Profesorul Jan Urban Jarnik împreună cu abatele Method Zavoral au înfiinţat, „între
altele, în mănăstirea /…/ din cartierul Strhov [după alţi autori, Stragov], un spital cu o sută
de paturi, exclusiv pentru soldaţii români”; vezi Ioan I. Şerban, Din lupta voluntarilor
transilvăneni pentru Unire. Senatul Central al Ofiţerilor şi soldaţilor români din Viena şi
Legiunea română de la Praga, în „Sargetia”, vol. XV, Deva, p. 279; Cf. Cultura poporului,
nr. 144 din 18 ianuarie 1918. A se vedea şi Marin C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri
şi voluntari români din primul război mondial şi Marea Unire din 1918, Arad, 2003, p. 151
[unde se comite confuzia între numele abatelui şi numele cartierului din Praga, ceea ce nu
scade contribuţia deosebit de valoroasă privind colaborarea voluntarilor români cu
Consiliul Naţional Cehoslovac].
78 Unul dintre volumele bibliotecii personale a lui Ioan Silviu Tomuţia poartă însemnarea lui
Ioan Silviu Tomuţia, pe copertă: „Primită dela Dl. Dr. Jarnik în anul 1918 V 2”; Cf.
Biblioteca Judeţeană Arad, nr. inv. 601.400.
79 Ioan I. Şerban, Din lupta voluntarilor transilvăneni pentru unire. Senatul Central al
ofiţerilor şi soldaţilor români din Viena şi legiunea Română de la Praga, în „Sargetia”, vol.
XV, Deva, 1981, p. 284-285.
80 Alexandru Roz, Consiliul Naţional Român Central şi Gărzile Naţionale Române din Arad
(Acte şi documente), vol. I, Cluj-Napoca, 1993, p. 263 (telegramă expediată în 18 noiembrie
1918, probabil din Săvârşin, de către notarul local, fiind destinată prim-pretorului din
Radna; Cf. Arhiva Institutului de istorie a Partidului Socialist-Muncitoresc Ungar, fond
606, f. ¾, Öe, III, f. 277.
131