ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

prezenţei parohului Vasilie Tomuţa este la „Seleuş-Cighirel”, în anul 1865,
fără a fi amintit ultimul an al slujirii sale acolo 36 .
Acest demers ar trebui să-l întreprindem pentru ca să înţelegem cum
a apărut unul dintre copii săi, Ioan, stabilit ca fierar-potcovar în Agrij (azi
Agrişul Mare) şi căsătorit cu Silvia Bâru, originară din renumitul sat de
podgorie, Măderat. Aici i se nasc cei cinci copii, între care şi Ioan Silviu 37 ,
păstrătorul de fond arhivistic şi bibliotecăresc al rudelor pe care le-a
moştenit.
Frecvenţa acestor piese sau a unor astfel de colecţii familiale este
mică, deoarece vicisitudinile istoriei au provocat distrugerea, degradarea şi
dispariţia acestora. Ele au supravieţuit datorită grijii purtate de către cele
cinci generaţii trăitoare în satele Munţilor Zărandului, în sudul Banatului, în
oraşul Vinga şi, finalmente, în municipiul Arad.
Rămâne să fie continuată investigarea ascendenţei – presupusă de
către noi – din Munţii Apuseni a familiei Baba. Căci în satele din sudul
Banatului istoric au fost strămutate numeroase familii – participante sau
martore ale “lumii lui Horea” – după stingerea evenimentelor sângeroase
din toamna anului 1784.
Acumularea conştientă a acestor bunuri culturale (incluzând aici
publicaţiile tipărite, deţinute de către aceste familii cu înclinaţii cărturăreşti
cât şi de către rudele lor apropiate), a avut drept finalitate constituirea unui
fond de mărturii scrise. Acestea din urmă pot fi considerate valoroase
pentru istoria locală şi chiar regională. (Spaţial vorbind, ne referim la
provincia istorică Crişana, de la izvoarele Crişurilor până la vărsarea lor în
Tisa). Iar cărţile acumulate de către aceste familii de preoţi-învăţători şi
urmaşii lor constituie o veritabilă bază de studiu. N-am numit până acum
exemplele unor predecesori din acelaşi patrulater montan, ieşiţi, la rândul
lor, de pe băncile Preparandiei arădene (învăţătorul Nicolau Avram, de la
Slatina de Mureş sau învăţătorul Petru Vancu, de la Măderat 38 ).
Am remarcat, printre predilecţiile pentru lectură, o atracţie spre
cărţile de istorie a României, cât şi spre cele de istoria civilizaţiei sau spre
istoria artei româneşti şi europene. Toate pot fi catalogate drept ferestre spre
lume. Nu se putea să nu remarcăm urmele unui interes pentru personalitatea
36 Inginerul agronom Ioan Motorca, în monografia sa, Cercetări şi date monografice
privitoare la comuna Seleuş cu satele aparţinătoare: Seleuş, Cighirel, Moroda, Iermata,
Arad, 1996, p. 210, nu indică, nici el, sursa.
37 SJAAN, Colecţia de stare civilă, Agrişu Mare, ortodocşi, botezaţi, Reg. nr. 5/1866-1890,
f. 181.
38 O bună parte a bibiliotecii şi arhivei eruditului dascăl din podgoria Aradului a fost
achiziţionată de către Muzeul Judeţean Arad în anul 1975 de la nepoata sa.
124