ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

primarului dr. Alexa Boţioc, a fost organizată o consfătuire, cu o largă
participare a numeroase instituţii arădene. Ideea a fost susţinută de toţi cei
prezenţi şi apreciată ca fiind deosebit de importantă pentru dezvoltarea
viitoare a oraşului. Cu acest prilej, Alexandru Cantacuzino Paşcanu –
Director al Aviaţiei Civile din Subsecretariatul de Stat al Aerului, a
prezentat două posibilităţi privind investiţiile. Una din ele viza continuarea
lucrărilor în Gai, unde exista deja o aerogară, pistă de aterizare – decolare şi
un hangar. Dezavantajele acestui obiectiv, erau însă numeroase, fiind
evidenţiate de Al. C. Paşcanu şi anume: distanţa mult prea mare faţă de oraş,
drumul prost întreţinut de la Intreprinderea Fraţilor Neuman, până la aceste
clădiri, iar hangarul fiind departe de aerogară, putea produce disconfort
călătorilor. De asemenea, s-a relevat faptul că datorită împroprietăririlor cu
terenurile din jur, suprafaţa de zbor a rămas prea mică şi fără perspective. A
fost lansată şi cea de a doua propunere şi anume, construirea în Ceala a unui
nou aeroport, cu o suprafaţă de 110 ha, cu avantaje multiple, chiar dacă în
apropiere se afla un lac unde se deversau rezidurile canalizării publice
urbane. Se susţinea această variantă, chiar dacă era mai costisitoare,
deoarece oferea posibilităţi certe ca Aradul să intre în sistemul zborurilor
internaţionale, prin Trieste şi Zagreb. Toţi cei de faţă, au aprobat proiectul
urmând a se realiza devizul şi evidenţierea surselor de finanţare.
La 31 mai 1935, Poly Vacas, reprezentant al Direcţiei Aviaţiei
Civile, expert în aeronautică şi pilot, s-a prezentat la Arad, pentru a solicita
terenul păşunii comunale din Ceala, cu o suprafaţă de 110 ha şi la o distanţă
de 4 km de centrul oraşului, destinat construirii noului aeroport arădean.
Primăria municipiului, fiind de acord, s-a încheiat un proces-verbal, semnat
la predare, de primarul Ion Constantinescu şi generalul Antonescu –
Comandantul Garnizoanei militare arădene, iar pentru primire, de către,
Poly Vacas - delegatul Aviaţiei Civile şi Ioan Gruia - Comandantul
Aeroportului. Tot prin acest act, Primăria şi-a asumat obligaţia de a nivele şi
marca noul teren, a construi pe el o autogară provizorie, apoi una definitivă,
a muta aici hangarul metalic din Gai şi a amenaja un bordei pentru
depozitarea combustibilului.
În primăvara anului1937, a fost mutat aici hangarul, desfăşurânduse,
sub protecţia aeroportului din Gai, primele zboruri, cu avioane uşoare.
Pentru edificarea aerogării din Ceala, inaugurată la 14 noiembrie1937, a fost
contractată firma de construcţii Ion Marian 21 . În 1938, firma Baldovin din
Bucureşti a construit clădirile destinate Posturilor TFF şi Gonio, unde firma
Telefunken din Berlin a montat noile instalaţii. Cele vechi, au fost
21 Ştirea, din 16 şi 17 noiembrie 1937.
160