ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Predomină elevii cu vârstă relativ mare între 18 şi 24 de ani 26 de
elevi. Evident că într-o astfel de clasă, neomogenă, din punct de vedere al
vârstei se înregistrau şi decalaje de conduită intelectuală reflectate, probabil
şi în rezultatele şcolare. În ceea ce priveşte mediile social-profesionale
redăm după actul şcolar mai sus amintit situaţia în baza rubricii: „Tata sau
curatorul starea şi locuinţia lui”.
Neguţător Paure Învăţător Paroh/ preot Fiscal speculant
1 20 8 4 1
Observăm că majoritatea absolută a preparanzilor au descins din
familii de ţărani.
De asemenea un număr de 12 elevi au provenit din familii de
învăţători şi preoţi şi doar doi din familii aparţinând mediului comercialbancar.
La mijlocul secolului al XIX-lea Preparandia a rămas precum la
începuturile ei o şcoală deschisă copiilor veniţi din lumea satului, căci
mediul rural/sătesc întotdeauna a predominat în faţa celui urban. Aşa
precum însuşi Dimitrie Ţichindeal în opul său Arătare asupra acestor nouă
sholasticeşti instituturi preparande introduse în Arad, 1813, intuise că
Preparandia va fi o şcoală „a copiilor săraci ce vor deveni preoţi şi dascăli
luminaţi”. Aceeaşi idee a subliniat-o, la vremea lui, şi inspectorul şcolar
suprem şi directorul celor trei Preparandii, Uroş Ştefan Nestorovici, într-un
raport al său, document cercetat de profesorul Vasile Popeangă în arhivele
sârbe. Inspectorul vorbea despre provenienţa socială a elevilor Preparandiei
arădene le arăta şi virtuţile lor remarcabile intelectuale şi volitive, ceea ce
le-a îngăduit să progreseze, într-un mod surprinzător: „numerosul tineret
român, adunat acum de la plug la şcoli, în toate cursurile Preparandiei,
concomitent cu calităţile latente pe care le-a adus cu sine şi care urmau să
fie scoase la iveală a râvnit atât de mult de la o stare plină de ignoranţă la
studii care-l înnobilează pe om şi cu atâta perseverenţă încât a făcut un
progres însemnat cu o uşurinţă foarte mare” 45 .
4.3 Populaţia şcolară a Preparandiei şi dinamica ei
În ceea ce priveşte problema dinamicii demografice şcolare sursa ce
ne ajută în abordarea acesteia este lucrarea monumentală a dr. Teodor Botiş,
Istoria Şcolii Normale şi a Institutului Teologic ortodox român, apărută în
1922. Studiul unei asemenea probleme pune în evidenţă şi receptivitatea
românilor vizavi de o nouă profesie de natură a grăbi modernizarea vieţii
comunităţilor rurale. Este vorba de un nou segment social-profesional,
intelectualitatea în dimensiunea ei laică-pedagogică şi ecleziastică.
45 Apud, V. Popeangă, Un secol …., p. 283.
54