ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

1944, după refugierea Universităţii la Sibiu, articolele importante în
volumul Ars Transilvaniae 16 .
Un subiect constant în studiile sale de artă l-a constituit bisericile de
lemn. Ambiţia sa a fost să publice toate bisericile de lemn din judeţele
Transilvaniei. Reuşeşte însă să tipărească doar Bisericile de lemn din judeţul
Arad (Sibiu, 1927) şi Monumentele istorice ale judeţului Bihor, vol. I
Bisericile de lemn (Sibiu, 1933).
La aceste scrieri se va adăuga în 1938 cartea L `Art Roumain de
Transylvanie 17 , o sinteză a subiectelor sale, care se va bucura de
numeroase aprecieri străine.
În sfârşit, trebuie să mai spunem că, încă de la începutul activităţii
sale de istoric de artă, Petranu a fost extrem de atent şi la ceea ce se scriau
alţii despre valorile de artă româneşti, sancţionând orice afirmaţie falsă.
Aşa se face că, dacă la început discursul a fost neutru, canalizat pe
punerea în valoare a artei româneşti 18 , odată cu apariţia revizionismului
maghiar şi cu încercările unor istorici de artă din Ungaria de a argumenta
dreptului Ungariei asupra Ardealului prin arta produsă aici, tonul s-a
schimbat devenind polemic, iar în acest război de presă au fost atraşi şi
istoricii de artă străini, înclinaţi să îi ţină partea specialistului român.
Participarea la Congrese, legături europene, recunoaşterea
internaţională
De-a lungul vieţii, Petranu a participat la o seamă de congrese
internaţionale. Astfel, în 1933 a fost prezent la al XIII–lea Congres
internaţional de istoria artei din Stockholm, unde a prezentat o prelegere
despre bisericile de lemn din Transilvania, şi la al VII-lea Congres al
Ştiinţelor istorice din Varşovia, unde a conferenţiat despre caracterul
naţional al artei din Transilvania. În 1934 a participat la al XVI–lea Congres
de Studii Bizantine din Sofia, cu tema „Locul Transilvaniei în arta
bizantină,” în 1936 la al XIV-lea Congres internaţional de istoria artei de la
Berna, iar în 1937 la al II-lea Congres internaţional de ştiinţa artei şi estetică
de la Paris.
16 Coriolan Petranu, Ars Transilvaniae, Sibiu, 1944.
17 L `Art Roumain de Transylvanie (Buc.1938)
18 Interesul său a fost centrat în această perioadă pe ecoul pe care le-au avut scrierile sale în
străinătate, pe receptarea informaţiei. Din corespondenţa rămasă ştim că a fost foarte
meticulos în difuzarea lucrarilor sale la Institutele de artă şi la marile universităţi europene
şi că a cerut în permanenţă părerea celor mai renumiţi istorici de artă ai vremii referitor la
punctele lui de vedere privind arta din Transilvania.
177