ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

drept inamici pe români abia la 27 august 1944 3 . În acest timp, dar şi după
27 august, noul aliat atacă şi dezarmează trupele române din Moldova,
fapt neobişnuit în analele operaţiunilor militare. Armatele 3 şi 4 române
trăiesc o adevărată dramă 4 . Zeci de mii de militari români (între 60 000
şi 160 000, în documentele româneşti) au luat drumul lagărelor de
internare din U.R.S.S. Intervenţia autorităţilor române pentru eliberarea
acestora este nesocotită, iar delegaţii care se prezintă pentru discuţii cu
sovieticii sunt arestaţi 5 .
Aceste măsuri, contrare tuturor regulilor internaţionale, vor deschide
seria abuzurilor sovietice, foarte curând generalizată la scara întregului
teritoriu. Primul ministru al ţării, Constantin Sănătescu, nota în jurnalul său:
„Mare bătaie de cap cu ruşii, care nu respectă nimic. Devastările şi jafurile
continuă şi nu pricep că asta duce la o sărăcie de care se vor resimţi şi ei.
Au o mare înclinare de a dezorganiza totul” (s.n) 6 . Un memoriu întocmit de
Comisia Română pentru Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu aprecia că „din
măsurile luate până acum (finele lunii septembrie 1944-n.n) de
Comandamentul sovietic, cele mai multe, chiar dacă au ca scop imediat să
fie puse în folosul Armatei Roşii, se întorc împotriva ei prin faptul că
dezorganizează şi periclitează acţiunea organică a ţării” 7 . Acelaşi document
preciza: „Suspendarea lucrărilor câmpului, oprirea circulaţiei, demontarea
instalaţiilor industriale, risipirea stocurilor şi a rezervelor economice, iată
cauze suficiente pentru o paralizare a ţării” 8 .
Samavolniciile militarilor sovietici, atitudinea lor agresivsfidătoare
se manifestă pe fundalul unei situaţii generale complicate şi
confuze: pe de o parte, exacerbarea invocatului drept al învingătorului, iar,
pe de altă parte, inexistenţa, până în august 1945, a relaţiilor
diplomatice normale între două state devenite aliate, Romania şi U.R.S.S. 9 .
3 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), Edit.
Paideea, Bucureşti, 1999, p. 488.
4 Alesandru Duţu, op. cit., p. 15.
5 Ibidem, p.16. Cifra de 160 000 de militari români internaţi în lagăr a fost avansată de
Comisia Română pentru Aplicarea Convenţiei de Armistiţiu, în ianuarie 1945. Sovieticii au
recunoscut că între 26 000 -40 000 de militari români s-au aflat în această situaţie.
6 Constantin Sănătescu, Jurnal, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 172.
7 Arhivele Statului din România, România şi Armistiţiul cu Naţiunile Unite. Documente,
vol. II (coord. Marin Radu Mocanu), Bucureşti, 1995, p. 64.
8 Ibidem.
9 Ion M. Oprea, România şi Imperiul rus 1924-1947, vol. II, Bucureşti, Editura Albatros,
2003, p. 299.
286