ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

împlinit un deceniu de la înfiinţare, 5 decenii în 1862, respectiv 100 de ani
în 1912. Nu în ultimul rând putem lua ca moment de reper anii 1869 când
Preparandia trece sub patronajul efectiv al bisericii mamă în urma adoptării
statutului şagunian, de asemenea anii 1876 când Preparandia se uneşte cu
Institutul teologic sub denumirea de Institutul Pedagogic Teologic ortodox
român, având o singură conducere şi un corp profesoral comun ambelor
şcoli.
Cercetarea problematicii privind dinamica populaţiei şcolare la
Preparandia din Arad nu poate fi făcut decât în datele ce privesc ieşirile
adică numărul de absolvenţi. În ceea ce priveşte intrările din lipsă de
documente, nici dr. T. Botiş nu le-a putut stabili decât pentru primii 2-3 ani,
respectiv pentru primele 4 serii/generaţii de intrări şi pe care le-am prezentat
mai sus.
Durata şcolarizării la Preparandia din Arad, iniţial era de 15 luni.
După fiecare cinci luni de activitate elevii urmau să susţină un examen
semestrial (quiqmestrial) pentru a trece în cursul al II-lea respectiv al III-lea.
Această durată s-a menţinut până în 1814. Ca urmare a şedinţei consesului
profesoral al şcolii din 4 iunie 1814 demersurile iniţiate în cadrul ei privind
ridicarea duratei de studii la 2 ani au dat rezultate. Şi astfel, începând, din
toamna anului 1814 se înscrie prima generaţie de elevi care va absolvi 2 ani
de Preparandie, respectiv la sfârşitul anului şcolar 1815/1816. Au absolvit
un număr de 44 preparanzi 50 . Durata de 2 ani se va menţine până în 1876
când cele două şcoli „Înalte” ale fostei eparhii arădene: Preparandia şi
Institutul Teologic se vor unifica într-o nouă structură instituţională:
Institutul Pedagogic-Teologic ortodox român din Arad. Din acest an, 1876,
durata studiilor se va ridica la 3 ani şi deopotrivă şi numărul „puterilor”, al
profesorilor de la 2 la 3 alături de care va fi şi catihetul, adică profesorul de
religie.
Din anul 1884 durata studiilor va fi de 4 ani rămânând astfel până la
Marea Unire.
În ceea ce priveşte aria teritorial-administrativă din care au provenit
elevii Preparandiei precizăm că aceasta a fost definită de comitatele: Arad,
Timiş, Caraş-Severin, Torontal, Bihor, Bichiş şi Cenad. În genere, aceste
comitate în mare parte erau spaţii încadrabile în plan confesional Eparhiei
greco-neunite a Aradului. Menţionăm că începând cu anul şcolar 1856-1857
şi mai apoi până în 1922 aria teritorial administrativă din care vor proveni
preparanzii arădeni se va lărgi. Astfel între preparanzi vom găsi într-un
număr relativ mic şi pe cei proveniţi din aria principatului Transilvaniei,
50 Ibidem, pp. 154; 419-420.
59