ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

următoarea menţiune: „e vrednic să fie învăţător pe viitor în satul naşterii
sale” 68 . Învăţătorul Teodor Albici din Chier era caracterizat că „posedă
metode bune de predare şi elevi săi obţin rezultate frumoase” 69 .
Învăţătorului Pavel Boţco din Chişineu Criş i-au fost surprinse în 1817
următoarele virtuţi: „sârguinţa cu care tinerimea concrezută lui în decursul
de trei ani o au învăţat şi au crescut către luminarea neamului” 70 . „Era bine
pregătit, stăpânea temeinic metodica predării lecţiilor”, acestea sunt
cuvintele prin care era definit comportamentul didactic al învăţătorului
Matei Chiţu din Covăsânţ la anul 1822, după 8 ani de dăscălie 71 . Interesantă,
pentru timpul consemnării ei a fost şi remarca făcută asupra învăţătorului
Petru Ispravnic din Curtici care la anul 1820 utiliza literele latine în
redactarea unor documente personale: cereri, testamente ale locuitorilor 72 .
Toate aceste aprecieri pun în evidenţă formaţia pedagogică şi
metodică de bună calitate ce defineau pe învăţătorii formaţi la Preparandia
din Arad. În faţa inspectorilor şcolari virtuţile psiho-pedagogice şi metodice
precum şi cele morale s-au impus, cu evidenţă. Cei 3682 de absolvenţi câţi a
pregătit Preparandia în cei 110 ani de activitate, beneficiari ai unui orizont
cultural şi ai unei pregătiri pedagogice şi metodice consistente vor deveni în
marea lor majoritate tot atâtea forţe culturale şi pedagogice ce vor imprima
şcolii şi satelor unde vor ajunge un activism cultural autentic. Învăţătorii vor
extinde şcoala în afara şcolii, solidarizând în jurul ei şi a bisericii viaţa
comunităţii.
Este adevărat că un număr relativ mic dintre absolvenţii ai
Preparandiei vor abandona cariera de învăţător şi se vor îndrepta spre cea
preoţească. Documentele vremii probează un asemenea fenomen. Alţii vor
continua parcursul şcolar înscriindu-se la universităţi precum Petru Maller
Câmpeanu la Facultatea de Filozofie şi Drept a Universităţii din Pesta, Petru
Faur care va urma medicina la aceeaşi universitate. Alţii se vor înscrie la
Universitatea din Cluj, după unirea Transilvaniei cu România şi vor deveni
profesori la şcoala normală din Arad precum Traian Mager (prof de limbă şi
literatură română), Adam Dragoş (prof de matematică), Teodor Mariş (prof
de pedagogie).
Faptul că majoritatea absolută a absolvenţilor de Preparandie a
activat în cadrul învăţământului primar confesional, ca învăţători, denotă
ataşamentul acestora faţă de profesie şi dragostea lor pentru idealul de
68 Ibidem, p. 118.
69 Ibidem, p. 119.
70 Ibidem, p. 120.
71 Ibidem, p. 123.
72 Ibidem, p. 124.
75