ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Într-un cuvânt, am căutat să îmbinăm rezultatele cercetărilor noastre
de teren cu cele ale diverselor surse arhivistice.
În cadrul vechilor noastre cercetări, au fost recoltate, pe de-o parte, o
serie de informaţii orale despre istoria satului Lupeşti 11 . Pe de-altă parte, am
obţinut copii ale unor hărţi şi crochiuri cartografice ale zonei Lupeşti-
Pârneşti 12 . Informaţiile orale (de toponimie) au fost localizate pe aceste
copii de mână. Astfel că, fără a avea răgazul necesar să verificăm
informaţiile orale culese de către noi atunci, am marcat pe una din schiţele
de mână, o posibilă vatră veche de locuire în preajma morii de apă de pe
culmea „Drujií”.
Dispunând de un aparat fotografic, al Muzeului din Lipova, am
surprins imagini ale peisajului din zona Pârneşti-Lupeşti, gospodării şi un
cuptor de var, la Lupeşti (acesta din urmă fiind imortalizat în anul 1972).
Pe vremea acestor periegheze auzisem că părintele Ioan Tomuţia
locuia în Săvârşin. Mi-a şi fost arătat, pe o stradă, un bătrânel uşor încruntat,
fiind îmbrăcat în straie albe, ţărăneşti, cu o barbă albă de un cot şi mergând
sprintenior spre casă.
La doi ani după decesul, la începutul anului 1971, al părinteluiînvăţător
Ioan Silviu Tomuţia, l-am căutat pe fiul acestuia, Ionel. Avusesem
ocazia să-l cunosc personal la Arad, prin tatăl meu, la Serviciul de Carte
Funduară. A doua oară l-am întâlnit la Săvârşin, în ziua de 14 iunie 1973, cu
ocazia unei conferinţe la Căminul Cultural local. M-am deplasat la locuinţa
proprie a părinţilor săi (locuinţă care fusese terminată în anul 1943, cu
neprecupeţitul ajutor al parohienilor recunoscători).
Trebuie să facem precizarea că locuinţa preoţească-învăţătorească
din satul Lupeşti era a parohiei locale. Ca atare, această locuinţă devenea
disponibilă pentru noul învăţător „repartizat” la Lupeşti. Părintele Ioan
Silviu Tomuţia dispusese, probabil, de locuinţa din sat a socrului său,
George Lupuţ, cel puţin până în momentul în care ea a revenit unui
descendent consangvin, de pildă, lui Vasile Lupuţ (1899-1978). Şi pe urmă,
funcţia de adjunct protopopesc sui-generis pentru numeroasele sate
dimprejurul Săvârşinului, în timpul guvernării antonesciene, au dus la
decizia familiilor Tomuţia şi Lupuţ de a-l „împroprietări” pe bine-meritatul
părinte Ioan Silviu Tomuţia cu o casă pe strada Gării din comuna Săvârşin.
Dar să revenim la ziua de 14 iunie 1973.
Dialogul nostru, desfăşurat în această zi, a fost destul de scurt. După
ce i-am relatat scopul cercetărilor mele în terenul fostului raion Lipova, am
11 Am beneficiat de bunăvoinţa lui Solomon Budi(u), din Lupeşti, în zilele de 22-23 aprilie
1971, întru a desluşi istoricul aşezării şi al celor şapte familii iniţiale (Lupuţ, Sere şi alţii).
12 Ocolul Silvic Săvârşin, Colecţia de hărţi topografice actualizate.
118