ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Numărul mare de publicaţii periodice din biblioteca asociaţiei se
datorează faptului că multe numere erau primite chiar de la redacţie, astfel
că nu necesitau plata unor sume de bani. Cartea era obţinută de cele mai
multe ori din donaţii publice, pentru care membrii asociaţiei aduceau
mulţumită prin intermediul presei. Un astfel de caz este şi mulţumita adusă
lui D. A. Papiu Ilarian pentru lucrarea Responsabilitatea ministerială, lui
Ioan Gozman, pentru lucrarea Actele Asociaţiei Transilvane pe anul 1865-
1866, cinci cărţi donate de Societatea Junimea de la Iaşi, sau preotului
Anton Milianu, care se pare a donat 3 cărţi 58 . Acesta este un exemplu de
binefacere pentru îmbogăţirea bibliotecii asociaţilor culturale din
Transilvania, aceste donaţii de carte se practicau în epocă, şi mai mult decât
atât erau una din principala modalitate de dotare a unei biblioteci cu carte,
motivul clar fiind lipsa de fonduri.
În vestul Transilvaniei, la Arad o primă mişcare privind înfinţarea
unei biblioteci publice în această zonă este cea a lui Patrichie Popescul,
profesor la Institutul Clerical Român din Arad. Acesta face în diferite
rânduri prin intermediul „Gazetei de Transilvania”, apel pentru constituirea
unei biblioteci, în 1848 biblioteca acestui institut număra aproximativ 340
de volume 59 . Dorinţa arădenilor de a deţine mai multe biblioteci a devenit
realitate odată cu a doua jumătate a secolului al XIX lea, mai precis în 1862
când la Arad ia fiinţă Asociaţia Naţională Arădană pentru cultura poporului
român, care a deţinut o bibliotecă, deoarece din anul 1867 îşi alege un
bibliotecar din rândul membrilor 60 . Până în anul 1918 biblioteca număra
764 de opere, dintre care cele mai multe fiind donaţii ale lui Gheorghe Popa,
fost referent şcolar la Consistoriul arădean 61 .
Biblioteca s-a format în urma donaţilor de cărţi, reviste şi ziare, ca şi
majoritatea bibliotecilor de asociaţii, acestea fiind primite de la instituţii
culturale din Transilvania, elite dar şi de la instituţii din România 62 . Se pare
că multe din donaţiile de carte au venit chiar de la ASTRA, multe dintre
aceste cărţi proveneau din „Biblioteca poporală a asociaţiunii” 63 . Periodicele
erau nelipsite din bibliotecă, astfel că existau Amicul familiei, Familia,
Federaţiunea, Albina, Românul, Tezaur de monumente istorice, rolul
58 Familia, nr. 47, 1867, p. 563.
59 Ion Muşlea, op. cit., p. 8.
60 Ibidem, p. 11.
61 Ibidem, p. 28.
62 Ioan Bolovan, Asociaţia naţională arădană pentru cultura poporului roman 1863-1918.
Contribuţii monografice, Cluj-Napoca, 1994, p. 122.
63 Ibidem, p. 123.
94