ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Pentru organizarea moţilor din Munţii Apuseni, Avram Iancu activa
încă din primăvara anului 1848 5 . “Scularea generală” a poporului şi
organizarea Gărzii naţionale române vor fi hotărâte la cea de-a treia
Adunare Naţională de la Blaj din 3/15 septembrie 1848, fapt relatat de însuşi
Avram Iancu astfel: “după ce în Adunarea de la Blaj în luna septembrie
1848 se determină că, în puterea dreptului dat tuturor popoarelor monarhiei,
să se organizeze, (…) eu mă întorsei în muntosul meu ţinut, mă aşezai în
locuinţă la Câmpeni şi întreprinsei a ridica şi organiza garda naţională” 6 .
Spre sfârşitul lunii septembrie 1848, Transilvania fusese deja împărţită
în 15 prefecturi 7 civile, cadru teritorial cărora pe plan militar le
corespundeau legiunile. Organizarea a fost fixată într-o schemă precisă şi
confirmată şi de către Comitetul Naţiunii Române ca un adevărat “guvern
românesc”. Astfel, printr-un ordin din 1/13 decembrie 1848, comitetul
menţionat mai sus, statua organizarea, competenţa teritorială şi atribuţiile
prefecturii Auraria Gemina 8 , dispunându-se că: “În respectul militariu toată
5 În acest sens, vezi Ioan Lupaş, Avram Iancu, în “Anuarul Institutului de Istorie Naţională
din Cluj”, III, 1924-1925,Cluj, pp. 60-65; Gabriel Bălănescu, Avram Iancu, Tip. Cugetarea
Georgescu-Delafras, 1940; Al. Hodoş, Avram Iancu, regele munţilor, Bucureşti, 1944;
Silviu Dragomir, Avram Iancu, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965, pp. 39-89 (şi ed. a II-a,
1968); Horia Ursu, Avram Iancu, Edit. Tineretului, Bucureşti, 1966, Ştefan Pascu, Avram
Iancu, Viaţa şi faptele unui erou şi martir, Bucureşti, 1972; In memoriam Avram Iancu,
Târgu Mureş,1972; Pompiliu Teodor, Avram Iancu în memorialistică, Cluj, 1972; I. Ranca,
V. Niţu, Avram Iancu. Documente şi bibliografie, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974, pp.123-
136; Marin Badea, Gh. I. Bodea, Avram Iancu în conştiinţa poporului român, Edit. Dacia,
Cluj-Napoca, 1976; Florian Dudaş, Avram Iancu în tradiţia poporului român, Edit. Facla,
Timişoara, 1989, p.49 şi urm.; Marin Mihalache, Avram Iancu erou al cauzei naţionale,
Edit. Libra, Bucureşti, 1992, pp. 28-56; Ioan Ranca, Avram Iancu pe baricadele Apusenilor,
Relatări contemporane ale unor apropiaţi şi adversari, Edit. Pax-historica, Târgu Mureş,
1996; Valentin Borda, Viorica Dutca, Traian Rus, Avram Iancu şi prefecţii săi, Casa de
Editură Petru Maior, Târgu Mureş, 1997; Ionela Simona Mircea, Pe urmele lui Avram
Iancu,185 de ani de la naştere, Alba Iulia, 2009.
6 Foaie pentru minte şi literatură (Braşov), 1850, pp. 12-15.
7 Problema constituirii prefecturilor româneşti rămâne o chestiune încă deschisă, deoarece
opiniile istoricilor diferă.Cei mai mulţi cercetători susţin că numărul prefecturilor înfiinţate
în toamna anului 1848 a fost de 15; L. Maior, Aspecte ale organizării administraţiei
româneşti din anii 1848-1849 în Transilvania, în „Acta Musei Napocensis”, IV,1968,
p.563-569. După alte surse s-a opiniat că numărul prefecturilor ar fi fost de 18 sau chiar mai
multe (20), vezi Vasile Mărculeţ, Prefecturi şi prefecţi români în revoluţia transilvană din
1848, în “Magazin Istoric”, anul XLI-serie nouă-nr.6(483), 2007, pp. 83-85.
8 Despre această prefectură, vezi: Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare la
Revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-1849, vol. II, Tipografia Cartea
Românească din Cluj-Sibiu, 1944, pp. 504-505; Andrei Caciora, Contribuţii privind
organizarea Prefecturii“Auraria Gemina”, în “Ziridava”, XIII, 1981, pp. 155-159.
78