ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

- Lotul pentru Consilieratului Agricol, în întindere de 44 jugăre cadastrale,
conform deciziei Ministerului Agriculturii şi Domeniilor nr. 23190 din 20
octombrie 1926;
- Teren acordat Ministerului de Război (Divizia I Cavalerie): 120 jugăre
cadastrale, între şoseaua Arad-Pecica şi Canalul Sec, prin decizia Casei
Centrale a Împroprietăririlor nr. 32014/1927;
- Teren pentru cantonierii de drumuri, câte 3 jugăre pentru două cantoane;
Există făcută menţiunea conform căreia, rezervele pentru Biserica
ortodoxă Română din Arad, Şcoala Normală de fete Arad şi Gara Ciala,
urmau să fie făcute din moşia Bujac, odată cu formarea dispozitivului de
parcelare pentru comuna Mureşel.
Îndreptăţiţilor la împroprietărire din Arad li s-a acordat suprafaţa
totală de 2440 jugăre, repartizată din aceste moşii expropriate, astfel: 208
jugăre 516 stânjeni pătraţi din moşia Comunităţii Izraelite; 35 jugăre 836
stânjeni pătraţi din moşia Consistoriului Ortodox; 26 jugăre 1060 stânjeni
pătraţi din moşia văduvei lui Toth, parte rămasă după efectuarea schimbului
acordat dr. Avramescu; 181 jugăre 1356 stânjeni pătraţi din moşia lui
Alexandru Taganyi (Lanul Nisipos), rest rămas după atribuirea rezervelor de
interes obştesc; 145 jugăre 252 stânjeni pătraţi din moşia Kevra Khadisa,
rest rămas după măsurarea celor 25 jugăre atribuite bisericilor izraelite; 100
jugăre 497 stânjeni pătraţi din moşia Episcopiei Ortodoxe Române. Restul
de teren agricol, până la împlinirea celor 2440 jugăre a fost atribuit
îndreptăţiţilor la împroprietărire din moşia Comunităţii oraşului Arad, în
locurile denumite: „Lanul Cireşului”, „Izlazul Mare”, „Lanul Livezi”,
„Hotarul Sânleani”, „Lanul Lebedei”, Lanul Liniştii”, „Lanul Armoniei”,
„Lanul Mic”, „Lanul Surduc”, Lanul Haiducului”, „Balta Mică”, „Lanul
Fluerului”, „Lanul Bărbuş”, „Ghilin” şi „Lanul Speranţei”.
Drumurile ce urmau să fie tăiate pentru accesul împroprietăriţilor la
loturile acordate erau cuprinse în suprafeţele terenurilor neproductive.
Trestiişurile şi terenurile neproductive, în suprafeţe mai mari de 5 jugăre,
rămâneau ca rezerve pe seama statului, iar cele mai mici decât acestă
suprafaţă, se atribuiau îndreptăţiţilor la împroprietărire pe ale căror terenuri
cădeau, fără ca acestea să fie socotite în suprafaţa împroprietărită. S-a
consemnat obligaţia proprietrilor şi împroprietăriţilor de a asigura servituţile
terenurilor, respectiv accesul la adăpători, drumuri şi lucrări.
Pentru colonişti s-a acordat o suprafaţă de 191 jugăre în locul numit
„Ghilin”, din moşia Comunităţii oraşului Arad.
Din lipsă de suprafeţe disponibile, nu s-a acordat teren pentru
păşune.
208