ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

nici două decenii şi jumătate. Pentru Slavici, pericolul slav era cu mult mai
mare decât pericolul maghiar. Iar istoria a demonstrat că Slavici a avut
dreptate 21 . Cu toate acestea, Slavici a fost întemniţat la Văcăreşti, alături de
Tudor Arghezi şi de alţi intelectuali care au fost acuzaţi de faptul că au
colaborat cu ocupantul german.
Pe lângă Ioan Slavici sau Vasile Mangra, istoria a fost cât se poate
de nedreaptă şi faţă de Nicolae Oncu, un alt arădean cu merite incontestabile
în ceea ce priveşte lupta politică a românilor transilvăneni pentru drepturi
naţionale. Nici Alexandru Mocioni nu a fost un răsfăţat al istoriei, cu toată
gratitudinea de care s-a bucurat în timpul vieţii din partea contemporanilor.
Mircea V. Stănescu este un alt caz care ar trebui încă cercetat şi repus în
toate drepturile sale, la fel ca Sava Raicu şi mulţi alţii. Faţă de Nicolae Oncu
istoria s-a oprit în momentul lichidării ziarului „Tribuna”. Poziţia antimemorandistă
a lui Alexandru Mocioni l-a costat toată cariera politică,
indiferent de sumele puse de acest mare român la cheremul luptei pentru
drepturi religioase sau culturale. Roman Ciorogariu s-a salvat ca prin
urechile acului de acuzele de „mangrism”, asociate în epocă cu „trădarea
naţională”. Sever Bocu a trebuit să părăsească Aradul în momentul
desfiinţării „Tribunei” şi a putut să revină în politică doar după Marea
Unire. Nici despre Mihai Veliciu nu s-a spus încă totul. Prin urmare, o
cercetare istorică minuţioasă este singura abordare valabilă pentru punerea
sau re-punerea lor în valoarea pe care o merită, cu siguranţă. Doar aşa s-ar
putea lămuri acele multe necunoscute ale istoriei noastre naţionale, dar mai
ales momentele din perioada 1914-1918, când noţiunea de „trădare” era
doar o cărare cât se poate de îngustă. Cine mai poate astăzi să-l acuze,
bunăoară, pe ardeleanul Sextil Puşcariu, care imediat după începerea
războiului, aflat în vacanţă cu familia în România, la Techirghiol, dăduse
fuguţa să se înroleze în armata imperială, pentru a-şi face datoria faţă de
împărat 22 ?
21 Ioan Slavici, Opere, Vol. IX, Publicistică soocial-politică „Tribuna” şi epoca sa.,
Editura Academiei Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2010,
Ediţie critică de Dimitrie Vatamaniuc, prefaţă de Eugen Simion.
22 Sextil Puşcariu, Memorii, Editua Minerva, Bucureşti, 1978, p. 567.
169