ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

la Arad a Monumentului Unirii. A fost un om remarcabil, prin
devotamentul cu care a slujit şcoala. Pentru orice observator al activităţii
dăscăleşti din perioada interbelică, I. C. Lascu a fost sufletul mişcării
cooperatiste arădene. Era originar din Brădetu ( Mehedinţi). A fost învăţător
în judeţul Arad, începând cu anul 1930. A funcţionat la şcolile din Socodor
şi din Arad. A fost un învăţător foarte informat asupra mişcării cooperatiste
europene. A acordat Librăriei învăţătorilor funcţii culturale, considerând-o
ca un factor de difuzare a cărţii şi de iniţiere a bibliotecilor săteşti. Pe
aceeaşi platformă de competenţă cooperatistă putem situa şi pe învăţătorul
arădean Teodor Ţundre, învăţător cu o pregătire excelentă în domeniul
mişcării cooperatiste. Din Săvârşin a fost originar Eugen Spinanţiu, care a
funcţionat ca şi învăţător în Săvârţin şi Arad. S-a remarcat în activitatea
publicistică fiind redactor al revistelor pedagogice Şcoala Primară şi Şcoala
Vremii. A activat pentru a instaura în relaţiile învăţătorilor, ei între ei,
armonia, pacea, şi dragostea care să le mărească forţa de acţiune în
instituţiile lor cooperatiste. A fost un învăţător distins prin forţa morală a
activităţii sale. Tot în zona Săvârşinului şi a Petrişului, remarcăm activitatea
cooperatistă a lui Ştefan Dumitrescu. În Arad, remarcăm activitatea
publicistică şi cooperatistă a lui I. D. Ungureanu. Provenea din parţile
Mehedinţului şi a fost remarcat prin activitatea sa de la Arad, prin iniţiativă
şi receptivitate la nou. A militat pentru consolidarea conducerii democratice
a şcolii şi a considerat că şcoala românească este un factor de consolidare
naţională. Iuliu Vuia, nepot după mama al cărturarului şi profesorului
preparandial C. Diaconovici-Loga, a lansat încă din 1911 chemarea onestă a
colegilor săi învăţători de a fi „Prin noi înşine”, chezăşia înaintării culturale
a românilor.
Rolul mişcării cooperatiste arădene a fost de-a contribui la întărirea
solidarităţii profesionale a învăţătorilor şi de a face, din unirea forţelor în
acţiune, unul din factorii de promovare socială a statului românesc.
Mişcarea cooperatistă arădeană a fost acţiune de proporţii ample care i-a
ajutat pe învăţători să învingă greutăţile sociale şi să dea sătenilor un
exemplu viu al cugetului profund românesc că „unirea face puterea”.
187