ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

terenuri (construcţii, parcuri, grădini, vii, livezi, etc.) pe care au încercat să
le sustragă de la expropriere. Prin urmare, toate schiţele, planurile şi
registrele cadastrale întocmite pentru lucrările de împroprietărire au fost
supuse - după întocmirea lor de către inginerii geodezici regionali -,
verificărilor intreprinse de inginerii topografi ai statului. Fără avizul
acestora, comisiile de ocol şi judeţene pentru reforma agrară nu puteau
dispune asupra punerii în posesie şi nici să ceară secţiilor de carte funciară
ale instanţelor judecătoreşti, intabularea drepturilor de proprietate. Multe
dintre lucrările efectuate au trebuit refăcute, aspect care a condus la
creşterea costurilor reformei agrare. Desigur, în aplicarea normelor de
reformă agrară, au fost constate frecvente cazuri de colaborare deficitară
între autorităţile statului, rea credinţă, greşita aplicare a normelor legale, etc.
Finalizarea formalităţilor privind înfăptuirea reformei agrare în
Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş s-a realizat târziu, în perioada
anilor 1934-1935, prin intermediul Serviciului Lichidărilor Financiare din
cadrul Casei Centrale a Cooperaţiei şi Împroprietăririi, din Ministerul
Agriculturii şi Domeniilor. Criza economică din anii 1929-1933 a surprins
operaţiunile de reformă agrară în faza hotărârilor privind organizarea
dispozitivelor de parcelare a terenurilor pentru îndreptăţiţii la
împroprietărire, atât cu terenuri agricole, cât şi cu locuri de case, urmată
apoi de formalitatea intabulării noilor drepturi de proprietate. Gravele efecte
ale crizei finaciare, urmate de prăbuşirea preţului produselor agricole, au
necesitat lucrări importante de organizare, reorganizare şi sprijinire a
circulaţiei creditului imobiliar românesc. Legiuitorul s-a văzut pus în
situaţia reglementării raporturilor dintre debitori şi creditori, prin încercări
repetate, respectiv Legile Argetoianu (1932) 12 , Mironescu 13 , Vaida 14 ,
precum şi alte numeroase legi şi regulamente pentru aplicarea sau
interpretrea dispoziţiilor legale 15 , inclusiv prin încheierea unei convenţii cu
Banca Naţională 16 .
După înlăturarea efectelor crizei econimice din anii 1929-1933 şi
revigorarea sistemului creditului românesc, au început plăţile pentru
12 Legea pentru asanarea datoriilor agricole (M. O. nr. 93 din 19 aprilie 1932.).
13 Legea pentru modificarea legii asanării datoriilor agricole (Ibidem, nr. 251 din 26
octombrie 1932.).
14 Legea pentru reglementarea datoriilor agricole şi urbane (Ibidem, nr. 86 din 14 aprilie
1933) şi Regulament pentru aplicarea legii reglementării datoriilor agricole şi urbane
(ibidem, nr. 148 din 1 iulie 1933.).
15 Ibidem, 83 din 7 aprilie 1934; nr. 133 din 13 iulie 1934; 94 din 20 aprilie 1935; nr. 83 din
8 aprilie 1936; nr. 134 din 15 iunie 1937.
16 Vezi Convenţia cu Banca Naţională (Ibidem, nr. 156 din 10 iulie 1934.) şi Legea pentru
ratificarea convenţiei cu Banca Naţională (Ibidem, nr. 77 din 1 aprilie 1934.).
192