ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

automobile (1920-1926), autobuze, camioane (1922-1936) şi avioane (1922-
1924). Intreprinderea dispunea de un corp de muncitori şi maiştri de înaltă
calificare, specializaţi în motoare şi lucrări de mecanică fină. În vara anului
1922, utilajul învechit şi uzat din timpul războiului, a fost schimbat cu un lot
de maşini-unelte de înaltă precizie, adus din Elveţia, fiind reorganizat mai
ales sectorul aviatic. Director al sectorului de aviaţie a fost numit Alexandru
Petrescu, care a recrutat numeroşi ingineri, proiectanţi şi muncitori
specializaţi în aviaţie, din întreaga ţară. În scurt timp, a fost introdus în
fabricaţia de serie, cu 22 de aparate, avionul biplan, de 300 CP, de concepţie
românească, Alfa Proto, Faza 2 şi prototipul Şeşefschi, cu caracteristici
superioare. În 1925, producţia de avioane se sistează în Arad, prin fondarea
la Braşov a Industriei Aeronautice Române (IAR) 11 .
În toată această perioadă, s-a derulat o bogată corespondenţă între
Primărie şi autorităţile militare încartiruite în Arad, în special, pentru
clarificarea problemelor patrimoniale. Astfel în iunie 1921, Garnizoana
militară din Arad, a propus primăriei, cedarea acestor clădiri, în schimbul
suprafeţei fostului câmp de aviaţie, din Gai alături de cazărmile de călăraşi
(fosta Hadik) şi de obuziere (fosta Honved Husar) 12 . În iunie 1922, armata,
oferea primăriei clădirile, denumite Cazarma principele Carol (fostă Honved
Husar), pentru suma de 300.000 lei. În decembrie, Regimentul 14 călăraşi,
care aparţinea de Divizionul de Artilerie Călăreaţă al Diviziei I Cavalerie,
încartiruit aici, a părăsit cazarma, mutându-e în altă parte. Astfel,
Pavilioanele din Gai, rămâneau, în continuare, neocupate de către militari,
iar datorită uzurii avansate, ele nu puteau oferi minimum de confort
necesar, pentru a putea fi exploatate de către comunitate.
În urma unei vizite, ministrul Instrucţiei Publice - Anghelescu, şi-a
exprimat dorinţa să înfiinţeze aici, o Şcoală Normală de institutori şi, în
legătură cu aceasta, o mare fabrică de mobilă şi rechizite şcolare, unică în
ţară. În urma adresei nr. 91658/1923 şi a demersurilor făcute de către
revizorul şcolar Iosif Moldovan, Consiliul Orăşenesc, la 13 septembrie
1923, şi-a exprimat disponibilitarea, abzicând în favoarea şcolii, asupra
oricărui drept prioritar de răscumpărare a Pavilioanelor şi a 27 jugăre
cadastrale vândute Ministerului de Război Austro-Ungar şi apoi intrate în
patrimoniul armatei române 13 . Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, acest
teritoriu nu a mai fost folosit în scopul aviaţiei militare, de mai mult de doi
ani, respectându-se astfel clauzele contractului iniţial. Administraţia
11 Victor, Caţavei, op. cit., p. 462.
12 A. N. Arad, fond P. M. A. Acte administrative (1921-1924), dosar 5/1921-1922, f. 94.
13 Ibidem, dosar 2/1922-1923, f. 25-27.
157