ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Intabularea dreptului de proprietate cu titlu de drept de
împroprietărire al unor arădeni în baza Reformei agrare din
anul 1921 (17 octombrie 1930. Partea I)
188
Emil Arbonie
Aspecte generale privind reforma agrară din anul 1921
Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş a
constituit o necesitate de ordin social-economic, în deplină concordanţă cu
realităţile existente, atât în aceste provincii istorice, cât şi în Vechiul Regat
şi celelate ţinuturi alipite în urma actelor succesive de Unire, din anul 1918.
Nedreapta împărţire a terenurilor agricole nu mai putea continua, în
condiţiile, în care, în timpul Primului Război Mondial „ţărănimea adusese
enorme sacrificii” 1 .
Încă din anul 1917 Parlamentul de la Iaşi înscrisese în Constituţie
principiul exproprierii „pentru cauză de utilitate naţională” 2 . Acelaşi
principiu a fost înscris şi în hotărârile Marii Adunări Naţionale de la Alba
Iulia, de la 1 Decembrie 1918 3 . Preluând documentele Unirii de la delegaţia
ardeleană, guvernul central din Bucureşti a stabilit, totodată, şi priorităţile
conducerii serviciilor publice din Transilvania, respectiv ale Consiliului
Dirigent 4 . Pe lângă asigurarea continuităţii funcţionării serviciilor publice, şi
ale asigurării ordinei de drept, cele două priorităţi politico-legislative ale
Consiliului Dirigent au constat în prezentarea, cât mai urgentă, a proiectelor
de reformă electorală pe baza votului universal şi a celui de reformă
agrară 5 .
Proiectul reformei agrare, aprobat de Marele Sfat Naţional din
Transilvania în vara anului 1919, a fost aprobat şi de către guvernul central
din Bucureşti, prin Decretul-lege privitor la reforma agrară din Transilvania,
1 I. Puia, V. Bozga, Refacearea şi dezvoltarea economiei după primul război mondial şi
până la izbucnirea crizei din 1929-1933”, in: „Istorie economică”, sub redacţia lui N.
Marcu, Editura Didactică şi Padagogică, Bucureşti, 1979, p. 298.
2 Ibidem.
3 Marcel Ştirban, Din activitatea comisiunilor locale şi a comisiunilor judeţene pentru
reforma agrară în anii 1919-1920 în câteva judeţe din Transilvania, in: „Sargetia. Acta
Musei Devensis”, X, Deva, 1973, p. 327.
4 Pentru detalii vezi Gheorghe Iancu, Contribuţia Consiliului Dirigent la consolidarea
statului naţional unitar român (1918-1920), Cluj-Napoca, 1985, 316. p: Monitorul Oficial,
partea I, nr. 212 din 13 decembrie 1918 (în continuare: „M. O.”).
5 Art. V din Decretul-lege nr. 3.632 din 11 decembrie 1918, în: „Monitorul Oficial”, partea
I, nr. 212 din 13 decembrie 1918 (în continuare: „M. O.”).