ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

fiind acela de a asigura cultivarea limbii, literaturii, istoriei româneşti şi nu
în ultimul rând dezvoltarea conştiinţei naţionale.
În a doua jumătate a secolului al XIX lea numărul asociaţilor a
crescut vizibil în aproape toate oraşele, astfel că la Cluj în anul 1861 ia fiinţă
Societatea română de lectură, care îşi desfăşura activitatea în sediul Casinei
române, în casele parohiale 1 , de aici încetăţenindu-se denumirea de Casina
română din Cluj 2 . Scopul acestei societăţi era acela de „cultivarea în limba
maternă, perfecţionarea în literatura română şi după giurstări contribuirea la
înavuţirea literaturei prin elaborate proprie” 3 , iar modalitatea prin care se
putea face acest lucru era „adunarea unei biblioteci mai cu seamă din
producte literarie române, apoi germane, maghiare şi alte producte precum
şi novele literarie scopului corespundetorie” 4 . Fondurile societăţii proveneau
de cele mai multe ori din taxe, dar în cea mai mare măsură din donaţii şi
organizarea unor spectacole. Cei care au făcut donaţii a fost în primul rând
banca „Economul”, românii din Cluj dar şi cei din satele din jurul Clujului 5 .
Regulamentul bibliotecii permitea şi împrumutul de carte acasă, pe o
perioadă de opt zile 6 .
O altă societate din Cluj de o rezonanţă importantă este Societatea
de lectură a Junimii studioase de la gimnaziul romano-catolic, care avea
între 35 şi 55 de membrii dintre care se pot aminti aici pe Petre Dulfu,
Victor Poruţiu, Gabriel Pipoş, Gavrilă Tripon, Petre Cupşa şi mulţi alţii care
s-au implicat în luptele naţionale, precum şi în activitatea de culturalizare 7 .
Societatea avea organizată şi o bibliotecă, majoritatea volumelor provenind
din donaţii, care în 1867 avea 257 de cărţi, iar anul următor numărul
acestora va creşte la 302 8 . Conţinutul bibliotecii este vast, cartea românescă
predomină, ceea ce evidenţiază scopul urmărit de membrii asociaţiei şi
anume afirmarea culturii şi spiritului românesc. Volume din literatura
română, ar putea fi amintite cele ale lui Atanasie Marinescu, Petru Rareş,
1 Eugenia Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român din Monarhia
Habsburgică 1860-1918, Cluj Napoca, 1998, p. 135.
2 Nicolae Bocşan, „Bibliotecile societăţilor studenţilor români din Cluj”,în vol. Pe urmele
trecutului. Profesorul Nicolae Edroiu la 70 de ani., coord. Susana Andea, Ioan Aurel Pop,
Cluj-Napoca, 2009, p. 492.
3 „Statutele Societăţii române de leptură în Clusiu”, Foaie pentru minte, inimă şi
literatură, 1860, nr.37, p. 287-288.
4 Ibidem.
5 Eugenia Glodariu, op. cit., p. 135.
6
Ion Muşlea, Contribuţii la cunoaşterea bibliotecilor româneşti ale oraşelor din
Transilvania, Cluj, 1939, p. 14.
7 Nicolae Bocşan, op. cit., p. 492.
8 Ibidem, p. 493.
83