ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Preparandia din Arad creatoare de intelectualitate
românească
32
Doru Bogdan
1. Din istoria intelectualităţii româneşti din Transilvania.
Consideraţii istoriografice
Geneza intelectualităţii româneşti, contextul cultural-istoric care a
generat-o, mediile sociale, din care ea a descins, traseul profesional şi
funcţiile ei socio-culturale s-au impus în istoriografia românească ca tot
atâtea teme constante începând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, laborios
investigate şi tratate pe toată durata secolului al XX-lea şi mai comprehensiv
în baza unui mai extins eşafodaj argumentativ şi ilustrativ în ultimele două
decenii. Asemenea tendinţe şi preocupări istoriografice sunt cu totul fireşti
în condiţiile în care în noul climat socio-politic şi cultural românesc au
dispărut constrângerile politico-ideologice.
Pentru că instituţia creatoare de intelectualitate şi în spaţiul
românesc, ca ori, altundeva, a fost şcoala de nivel academic (universitar) ori
cea de nivel mediu (liceal) vocaţional, pedagogic ori teologic în special,
cercetarea istorică românească, orientată spre investigarea genezei
intelectualităţii şi a funcţiilor ei cultural-sociale s-a centrat pe scrierea sau
rescrierea istoriei învăţământului românesc dintr-o perioadă sau alta,
respectiv pe istoria instituţiilor şcolare, sau a unor personalităţi care au
marcat, prin prestigiul lor, devenirea unei şcoli, respectiv a învăţământului
dintr-o regiune sau chiar la nivel naţional.
Dacă în perioada regimului comunist, 1948-1989, cercetarea istorică
afectată fiind de cenzură a fost suferindă aşa încât orizontul cognitiv-istoric
a cunoscut limite şi constrângeri impuse de imixtiunea politicului şi a
ideologiei totalitariste, nu mai puţin, a suferit însăşi exegeza istorică ale
cărei nuanţe, concluzii trebuiau să nu contravină orientărilor ideologice şi
proiectelor politice şi culturale comuniste.
Înţelegem astfel de ce, îndată după căderea regimului comunist din
ţară, în ultimii douăzeci de ani, istoriografia românească a înregistrat şi
înregistrează un substanţial spor de preocupări în domeniul istoriei
învăţământului, respectiv a istoriei intelectualităţii. Istoricul de după
Decembrie`89 eliberat de orice tară ideologică, de orice autocenzură sau
cenzură adânceşte teme mai vechi ori abordează cu mai multă
comprehensiune procesul formării intelectualităţii româneşti, lărgind
considerabil informaţia istorică, arhivistic-documentară şi în consecinţă