ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Munteanu; Sluga la doi stapâni, Carte de desfăcut farmece, Zamfir Bârsan;
Păţaniile lui Ţăndărică, A. Burzescu; Nunta la români, E. Sevastos 34 .
La aşa numita rubrică, „Ştiinţe naturale” cu un număr de 63 de
opere, din inventarul bibliotecii societăţii „Alexi-Şincai” putem reţine
următoarele lucrări de specialitate mai importante: Descripţiunea globului
terestru, Victor Bojor; Igiena ţăranului român, Literatura medicală
română, Gheorghe Crăiniceanu; Ştiinţa şi religia, Lev Tolstoi; Tratamentul
boalelor acute, Ş. Stoica; Casa părintească, Ioan Popea 35 . Asociaţia mai
deţinea un număr frumos de carte şi anume 220 de volume, din ediţia „Casei
Şcoalelor” 36 .
Ce se poate remarca la acestă societate este în primul rând biblioteca,
cu numeroase volume şi de un nivel superior decât celelalte societăţi, motiv
pentru care din anul 1900, la biblioteca societăţii vor activa doi bibliotecari,
probabil pentru a putea gestiona mai bine numărul mare de carte deţinut de
asociaţie.
Dacă ne îndreptăm înspre nordul provinciei se poate vedea că deşi
deschiderea către spaţiul românesc era mai redusă, se păstrează spiritul de
luptă pentru protejarea naţiuni române prin intermediul culturii. La Zagra, în
judeţul Bistriţa Năsăud în anul 1897 se va creea Reuniunea de cetire şi
cântări, idee pusă în practică de intelectualitatea comunei, avea menirea de
a oferi cadrul prielnic unor activităţi menite a contribui la înaintarea
poporului în cultură prin intermediul unei casine şi a unei biblioteci 37 . Acest
lucru avea să fie pus în practică prin scrisoarea trimisă ASTREI, la care
apela pentru ai trimite cărţi, astfel că an de an fondul de carte va creşte
1897-414 cărţi, 1898-809 cărţi, iar pe lângă acest impresionant număr de
volume asociaţia se va abona sau chiar va primi numeroase publicaţii
transilvănene precum: Tribuna, Foaia poporului, Gazeta de Transilvania,
Albina, Bunul econom, Poporului român 38 .
În zona Maramureşului activitatea culturală s-a intensificat prin
creearea Asociaţiei pentru cultura poporului român din Maramureş ,
Societatea de lectură de la Sighet şi prin Societatea de bibliotecă de la Baia
Mare. Pentru ca izbânda naţională să poată fi dusă la capăt, românii
maramureşeni au înfiinţat biblioteci şi cabinete de lectură, „urmărindu-se
prin înfiinţarea lor educarea tinerilor din gimnaziile de stat de a fi buni
34 Ibidem, f. 19-21.
35 Ibidem, f. 25-26.
36 Ibidem, f. 36-40.
37 Petre Dan, op. cit., p. 229.
38 Ibidem, p. 229.
90