ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

vor fi prezenţi în Pârneava, la „Casa Naţională” într-un număr neaşteptat
de mare, ce va cuprinde chiar şi pe organizatori.
Aici, la „Casa Naţională” din Pârneava, românii şi-au revendicat
atunci cele mai importante doleanţe, legate de existenţa fiinţei lor naţionale,
luându-se hotărârea de a nu se abandona lupta până ce se mai găseau sub
dominaţia străină, care nu le recunoştea cele mai importante drepturi legate
de „chestiunea naţională.”
„Vestea eşecului tratativelor a stârnit un val de indignare în rîndurile
maselor româneşti. Imediat a şi fost convocată la Arad (Str. Dorobanţilor) o
mare adunare populară a românilor de către P.N.R din Transilvania, pe data
de 16 februarie 1911, organizată în «Casa Naţională» din cartierul
Pârneava unde, în faţa participanţilor compuşi din ţărani, învăţători, avocaţi
şi preoţi, veniţi din comitatele Arad, Cenad şi Bichiş, au vorbit Dr. Aurel
Vlad, de la Orăştie despre situaţia politică, analizînd cauzele eşecului
tratativelor; Vasile Lucaciu de la Siseşti şi Vasile Goldiş de la Arad, în
legătură cu problema limbii române, accentuând între altele şi convingerea
lui Bonifaciu că «...românii ţin mai mult la limba lor naţională, decît chiar
la viaţă». În încheiere, dr. Victor Bonţescu a ţinut un discurs privind lupta
pentru votul universal. În moţiunea adoptată la acestă adunare a fost
cuprinsă între altele şi satisfacţia participanţilor de a constata că s-au aflat
deja politicieni maghiari care recunosc importanţa chestiunii
naţionalităţilor.[...]
Nereuşita tratativelor n-a însemnat abandonarea luptei. Atîta vreme
cît românii se mai găseau sub dominaţie străină ei îşi continuau lupta
pentru conservarea fiinţei naţionale. Alexandru Vaida Voivod, deputat
dietal, în coloanele ziarelor româneşti, şi-a exprimat părerea că în curînd
şefii politici maghiari vor fi siliţi să abandoneze intransigenţa lor faţă de
problema naţională.[...]
După neizbînda tratativelor duse cu dr Ioan Mihu (n.n cel care s-a
ocupat de Memoriul Partidului Naţional Român) contele Ştefan Tisza, în
calitatea sa de deputat dietal al oraşului Arad, a făcut o vizită la alegătorii
săi, în 28-29 ianuarie 1911, şi cu această ocazie a avut întrevederi cu Ioan
Papp episcopul ortodox român din Arad, reluînd firele tratativelor. Dar şi
aceste tratative, ca şi cele ce au urmat pînă în 1914 s-au soldat cu eşec total,
fiindcă guvernul nu a satisfăcut niciodată revendicările naţionalităţilor
asuprite ci, dimpotrivă, a intensificat măsurile de maghiarizare a
acestora.”(Kovacs, Magdalena-Un moment al luptei românilor pentru
eliberare naţională şi socială-Memoriul Partidului Naţional Român din
Transilvania (octombrie 1910)[în] Ziridava, Nr.XI, Arad, 1979, p.p. 412-
413)
137