ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Contribuţia întrunirilor social-politice şi culturale
desfăşurate la «Casa Naţională» din Pârneava la realizarea
Marii Uniri
Virgiliu Bradin
Înfiinţarea la 25 martie 1883 a societăţii „Progresul”, proiectată în
statut ca o „conversie culturală, nobilă desfăşurare, filantropie”, sub
preşedinţia avocatului, publicistului şi omului de cultură Mircea V.
Stănescu, va aduce printre altele şi la o emulaţie a activităţilor culturale ale
etniei româneşti din Arad.
În Pârneava, activitatea societăţii se va bucura, rând pe rând, de
sprijinul generos al învăţătorilor Petru Popoviciu, Iosif Moldovan, Nicolae
Ştefu, care vor organiza ample manifestări culturale cu un vădit caracter
naţional ce vor continua, cu aceeaşi amploare, chiar şi după desfiinţarea
acesteia.
Dându-şi seama de importanţa pe care o va avea în viaţa spirituală a
comunităţii ridicarea unui edificiu de cultură propriu, învăţătorii pârneveni
Nicolae Ştefu şi Iosif Moldovan vor iniţia, începând din anul 1901, o amplă
campanie în atingerea acestui scop, prin colectarea unor sume de bani de la
locuitorii cartierului.
Cu sprijinul financiar al băncii cu capital românesc „Victoria”, din
Arad (în 1887 se înfiinţează „Institutul de credit şi economii pe acţiuni” ce îl
avea ca director dr. N. Oncu şi secretar pe pârneveanul Sava Raicu) şi totalul
sprijin al locuitorilor cartierului, pe data de 12 octombrie 1902 va fi
inaugurată „Casa Naţională” din Pârneava, lăcaş de cultură pentru etnia
românescă, ce va deveni în scurt timp – centrul suflării româneşti al
Aradului, martor la numeroase evenimente social-culturale şi politice din
frământata perioadă a începutului de secol 20.
„Casa Naţională” din Pârneava devine, în primul rând, gazda unor
manifestări culturale ale etniei româneşti, nu numai la nivelul cartierului ci
şi al oraşului, şi va fi lăcaşul unde se vor organiza, cu regularitate, serbări
şcolare, se pun în scenă piese de teatru, cu „trupa de diletanţi” alcătuită din
tineri cu diferite ocupaţii, majoritatea fiind foşti elevi ai şcolilor din cartier.
Rând pe rând, învăţătorii pârneveni Iosif Moldovan, Mihai Olteanu,
Ioan Vancu, Gheorghe Popovici, Maria Precupaş, urmând tradiţia
moştenită de la înaintaşul lor Petru Popoviciu se vor implica în instruirea
formaţiilor artistice de jocuri populare, specifice locului, ori vor pregăti
133