ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

eacţiune la propaganda calvină 6 , şcoalele de la Lugoj, şcoalele de pe lângă
mănăstirile Morava şi Partoş.
La începuturile secolului XVIII dascălii s-au pregătit în cadrul şcolii
latine de la Karlowitz înfiinţată în 1731 de către Vichentie Ioanovici Vidac.
Limba de predare în mai toate aceste tipuri de şcoli din secolul XVII şi
XVIII a fost limba slavonă, sârbă, latină şi română. Figuri de dascăli care au
brăzdat începuturile şcolii româneşti din părţile bănăţene şi arădene de la
sfârşitul secolului XVII şi prima jumătate a secolului XVIII au fost Lazăr
Petrovici, Gheorghe din satul Iaz de lângă Caransebeş Vasile Loga,
străbunul viitorului dascăl şi cărturar Constantin Diaconovici Loga, Vasile
Sturdza Moldoveanul, originar din satul Barboşi (Moldova). Acesta va
ajunge un mare animator cultural în Crişana, Banat fiind deopotrivă copist,
zugrav, iconar. El a creat „o şcoală” de discipoli care au activat în spaţiul
judeţelor Mureş, Someş, Bihor, Arad, Timiş, Severin, Hunedoara 7 .
Pentru a reconstitui statutul şi aria preocupărilor strict dezvoltate în
cadrul acestor prea modeste şcoli de dascălii veacurilor trecute (XVII-
XVIII) din zona Banatului şi prin extensie şi a celorlalte părţi mărginaşe lui
reproducem relatarea privind activitatea şcolară de la începutul secolului
XVIII a dascălului preot din Ticvaniu Mare (azi jud. Caraş Severin): „se
adunau întâi cei 10-12 băieţi în tinda bisericii, apoi venea direct de la câmp,
îmbrăcat ca şi ceilalţi săteni, dascălul preot (deosebit doar prin barbă şi plete
lungi). Carte-învăţată de la o mănăstire sau de la antecesorul său, tot ţăran ca
şi el – nu prea ştia multe, ceva citire, scriere şi treburile bisericeşti. Scotea
din strană un ceaslov şi din acela le arăta copiilor. Iarna, când era vreme rea,
dascălul chema copiii la el acasă. Acolo, în cămăruţa cu gutuie rânduite pe
scrinuri şi cu nuiaua după ele, îi învăţa carte şi omenie. Atâta câtă ştia şi el,
cât ajungea să iasă din ei cantori, psalţi şi mai târziu preoţi” 8 . Reţinem din
această mărturie ideea referitoare la pregătirea acestui dascăl făcută, fie pe
lângă o şcoală mănăstirească, fie pe lângă un alt învăţător şi el modest al
cărui statut era similar ţăranului. Cu alte cuvinte preot şi învăţător
deopotrivă putea fi acum 3-4 veacuri chiar şi un ţăran mai deschis la minte,
cu puţină ştiinţă de carte, stăpân al socotitului şi al cântării bisericeşti.
Chiar dacă această reconstituire a nivelului de pregătire a dascălului
precum şi a ariei tematice a preocupărilor lui cu tinerii săi şcolari se
6 D. Onciulescu, P. Radu, op.cit., p.18.
7 Vezi despre Vasile Sturdza Moldoveanu la A. Ghidiu, I. Bălan, Monografia
Caransebeşului, Caransebeş, 1905, p. 185.
8 După scriitorul Virgil Birou, Năzuinţe şi realizări, Timişoara, 1941 şi D. Onciulescu, P.
Radu, op. cit..
38