ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

poate remarca creşterea în număr a volumelor pe parcursul trecerii timpului,
mai ales că numărul donaţilor va creşte atât de la pesonalităţi clujene
precum şi din România, printre care se află şi Carol I 16 , precum şi de la
anumite gazete „Gazeta de Transilvania, Transilvania, Albina, Federaţiunea,
Familia, Trompeta Carpaţilor, Gura satului, Convorbiri literare, Le journal
de Bukarest, Foaia scolastică, Economul, Unirea Democratică, România
Liberă” 17 sau se va afla în corespondenţă cu alte societăţi. Informaţile
despre biblioteca acestei societăţi sunt foarte puţine, însă se pot aminti
câteva titluri printre care ar fi Guizot, Istoria civilizaţiunii în Europa,
tradusă de Baronzi, Critice, a lui Maiorescu, Haşdeu, Istoria critică,
Alecsandri, Opere complete. Operele care făceau parte din biblioteca
societăţii nu era alceva decât o oportunitate de a face cunoscut la Cluj,
junimismul 18 .
Datorită programului şi militantismului pentru promovarea culturii
române şi caracterului ei naţional, considerat agresiv de către conducere, la
25 noiembrie 1884, prin decizia ministrului de interne Tisza, societatea Iulia
de la Cluj era desfinţată, iar biblioteca acesteia, împreună cu arhiva, urmau
să fie predate primăriei 19 .
La Turda din anul 1860-1862 a luat fiinţă la iniţiativa soţiei
memorandistului Ioan Raţiu, Emilia Raţiu, Societatea de lectură a femeilor
române din Turda, care avea scopul, ca şi celelate societăţi de cultură din
Transilvania de a promova limba română şi de a educa prin lectură, femeia,
care făcea parte dintr-o societate preponderent masculină, din punctul de
vedere al perspectivelor care le oferea aceasta în a doua jumătate a secolului
al XIX lea şi începutul secolui al XX lea. Ca şi orice societate de lectură
care se respectă şi Societatea femeilor din Turda deţinea o bibliotecă,
împărţită în categorii precum, romane, teatru, nuvele, poezii, istorie, literare,
diverse şi presă. Din această împărţire se vede orientarea femeilor din Turda
spre o lectură bazată pe carte de literatură, de relaxare, nu există o anumită
specializare spre un anumit gen de carte.
Cea mai consistentă colecţie deţinută de femeile din Turda este cea a
romanelor, un număr de 124 de titluri, unul şi unul, cu autori din literatura
străină având un procent care trece peste 50%, ceea ce arată viziunea
cititoarelor spre alte lumi, spre alte societăţi decât cea românească.
Romanele care ies în evidenţă în cadrul bibliotecii sunt cele ale lui
Alexandre Dumas, Cei trei muşchetari, Iacobinii şi Girondinii, Cei
16 Ibidem.
17 Petre Dan, Asociaţii, Cluburi, Ligi, Societăţi, Bucureşti, 1983, p. 136.
18 Nicolae Bocşan, op. cit., p. 497.
19 Eugenia Glodariu, op. cit., p. 81.
85