ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

omâni în mare măsură, dacă ne luăm după cărţile prezente în biblioteca
societăţii de lectură a femeilor din Turda. Erau volume de poezi ale lui
Nicolae Bălcescu, Cântarea României, George Coşbuc, Aeneis, Fire de tort,
Balade şi Idile, Versuri şi proză, Ziarul unui pierde vară, Vasile Alecsandri,
Poezii, Poezii populare, Poezii eroice, Mihai Eminescu, Poezii, Grigore
Alexandrescu, Meditaţii, Poezii şi fabule, Proză şi versuri, Ştefan Octavian
Iosif, A fost odată, Alexandru Donici, Fabule,Anton Pann, Povestea
vorbei 24 .
Societatea era abonată la diferite „Foi” din Transilvania, dar se pare
că şi din Vechiul Regat. Dintre acestea nu puteau lipsi Familia,
Transilvania, Tribuna, Gazeta Transilvaniei, Sămănătorul, pe lângă care
mai existau şi calendare Calendarul revistei ilustrate din anul 1896,
Calendarul Ghimpelui din anul 1875 şi Calendarul bunului cetăţean din
1874 25 .
Pentru a nu ne îndepărta de zona Clujului, o altă societate, dar de
acestă dată ecleziastică, a fost Societatea Literară Bisericească „Alexi-
Şincai”, care îşi avea sediul la Gherla. În 1859 Institutul Teologic Greco-
Catolic din Gherla îşi va deschide porţile fiind frecventat de mulţi tineri,
care la data de 9 Noiembrie 1869 au pus bazele acestei societăţi cu scopul de
a acapara cât mai multe cunoştinţe sub stindardul geniilor ca „Alexi” şi
„Şincai” 26 . Cei care au pus bazele fondării acestei societăţi, aveau ca plan de
pornire şi editarea unei „foi religioase-beletristice”, însă acestă foaie urma
să aibă un circuit închis, ea fiind destinată doar membrilor societăţii 27 .
Biblioteca societăţii a fost una bogată, cu un număr generos de
volume, dar şi vastă dacă facem referire la titlurile care se află în catalogul
acestei biblioteci. Cartea în bibliotecă a fost structurată pe mai multe
domenii, acestea ar fi teologie, literatură religioasă, istorie bisericească,
istorie profană, literatură cultă, literatură populară, drept şi ştiinţe naturale.
Din analiza inventarului reiese că prezenţa cărţii româneşti, fie ea de
literatură religioasă fie de literatură cultă, era foarte mare, observându-se
interesul pentru literatură română, chiar dacă prin statutul acestei societăţi
nu era specificat ca şi în cazul celorlate, scopul clar urmărit. Scopul
societăţii de la Gherla este evidenţiat într-un memoriu adresat conducerii
seminarului în care se precizează că societatea urmăreşte „a se procopsi şi
înainta în cultura ştiinţifică, morală şi estetică” 28 .
24 Ibidem, p. 4.
25 Ibidem, p. 8.
26 Eugenia Glodariu, op. cit., p. 101.
27 Familia, nr. 46, 1869, p. 551.
28 Eugenia Glodariu, op. cit., p. 101.
87