ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

3) 22 - 25 decembrie - o perioadă violentă, „de sânge”, cu 19
morţi şi 38 de răniţi, până la execuţia soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu.
În continuare vom prezenta fiecare perioadă menţionată mai sus
17 – 20 DECEMBRIE’89
Arădenii află adevărul despre evenimentele de la Timişoara
Fără să evocăm prea multe argumente, amintim că în planul
mentalităţilor şi în plan economico-social şi cultural-spiritual, de-a lungul
timpului s-a cimentat o puternică şi firească apropriere între cele două mari
oraşe din vestul ţării, Timişoara şi Arad, în spiritul toleranţei şi respectului
interetnic – în ambele oraşe şi judeţe trăiesc alături de români, cetăţeni
maghiari, germani, sârbi, rromi, slovaci -, dar mai ales în planul pregătirii
profesionale a noilor generaţii de tineri din cadrul învăţământului superior
timişorean. Peste 60 la sută dintre intelectualii arădeni s-au format – până în
1989 – în cadrul facultăţilor Universităţii şi Politehnicii în Timişoara.
Asemenea legături în planul mentalităţilor şi învăţământului superior au fost
potenţate şi de faptul că între cele două oraşe există o distanţă foarte mică,
de numai cincizeci de kilometri, pe care o parcurgi în mai puţin de o oră cu
maşina sau cu trenul. La toate acestea se adaugă numeroase legături de
prietenie, de rudenie, de comuniune spirituală, lucruri care facilitau un
important flux de informaţii dinspre un oraş spre celălalt, inclusiv navete
zilnice spre locurile de muncă, convorbiri telefonice etc. În acest context –
despre care s-a vorbit până în prezent foarte puţin – numeroşi arădeni au
aflat despre protestele timişorenilor strânşi în jurul casei pastorului Laszlo
Tokes încă din ziua de 16 decembrie 1989. Mai mult decât acest lucru, o
serie de tineri din Arad, studenţi la Timişoara, au protestat alături de
timişoreni, după care au fost ridicaţi de pe stradă de miliţie şi securitate şi
arestaţi. Un coleg de breaslă, redactor la ziarul de limbă maghiară din Arad,
avea fetiţa studentă la Facultatea de chimie din Timişoara. De la acesta am
aflat că fetiţa a fost arestată şi că se intervenea de la ziarul maghiar la
decanatul facultăţii să fie eliberată din arestul miliţiei. Asemenea exemple
de arădeni arestaţi la Timişoara se află în cartea mea întitulată „Întrebătorul
din Agora”, nu doar din rândul studenţilor, ci şi a altor categorii sociale.
O altă „sursă” de informaţii autentice despre declanşarea
evenimentelor de la Timişoara era la Teatrul de Stat din Arad, unde doi
actori şi un regizor angajaţi ai teatrului arădean, care aveau domiciliul în
Timişoara, făceau naveta zilnică între cele două mari oraşe. Actorii
timişoreni au povestit celor din Teatru şi unor apropiaţi ai acestei instituţii
de cultură, cum eram ziariştii de la secţia cultură-învăţământ, despre
grozăviile care s-au petrecut în Timişoara în 17-18 decembrie, cu zeci de
300