ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

şcolilor greco-neunite din Ungaria, Uroş Şt. Nestorovici pleda cu argumente
pentru asemenea finalitate a celor trei preparandii propuse de el în formarea
învăţătorilor.
Cel dintâi istoriograf al şcolii care menţionează funcţia Preparandiei
de a pregăti dascăli dar şi preoţi luminaţi a fost primul ei director, Dimitrie
Ţichindeal. În lucrarea sa ce redă istoria înfiinţării şcolii preparandiale din
Arad, „Arătare despre aceste nouă instituturi sholasticeşti…” apărută în
1813 la câteva luni de la deschidere şcolii, el precizează cu o notă de
admiraţie şi entuziasm, de mândrie:
„Multe veacuri au trecut
Şi încă aşa Shoală Românii nu au avut
De aici vor eşi oameni slăviţi,
Cu bune moravuri împodobiţi
………………………………..
Crescători buni pruncilor ei vor fi
Mulţi dintrânşii se vor şi preoţii”
Referindu-se la aşteptările Neamului Românesc Ţichindeal afirma:
„Numai să vadă el odată
Ce el de mult aşteaptă
Preoţii şi Dascălii luminaţi
Şi pruncii săraci ajutoraţi”
Descoperim, în fond, în aceste încercări timide de versuri ideea
potrivit căreia vechii preoţi şi dascăli de până la apariţia Preparandiei nu
aveau pregătirea cultural, intelectuală, pedagogică şi metodică
corespunzătoare aşa cum am subliniat şi în paginile anterioare, pentru a
putea să facă faţă noilor provocări ale timpului ce a stat sub semnul unei
chemări imperative cu valoare de simbol: „Lumină! Lumină! Mai multă
Lumină!”. Cel de al doilea dascăl al şcolii preocupat şi el de o prezentare
istorică foarte sumară a genezei Preparandiei din Arad menţionându-i
răspicat printr-o definiţie dată într-o manieră personală funcţia acestei şcoli,
respectiv menirea ei, în celebra sa operă de pionierat în epocă „Epistolariul
românesc”. „Locul luminării unde se învaţă cei ce vor să se gătească pentru
treapta Învăţătoriei se numeşte Şcoală Preparandă Pedagoghicescă
Naţională: Aşa plasă de Şcoală pentru Învăţătorii Româneşci sau deschis la
Arad iar pentru învăţătorii Sârbeşci la Zombor cu puterea Înălţătoarei
68