ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

pentru muzeele, ce se cereau reorganizate şi pentru cele ce urmau să fie
înfiinţate, sunt valabile şi azi.
În capitolul II, constatând cât de puţin erau cunoscute în ţară şi în
străinătate muzeele din această provincie, el face o prezentare a celor 27
muzee şi a colecţiilor şcolare care funcţionau în anul 1922 în acest teritoriu.
În sfârşit, în ultimul capitol, acordat prezentării Inspectoratului
general al muzeelor, Petranu face un raport amănunţit asupra activităţii
desfăşurate, în cei doi ani de funcţionare a acestuia.
Înfiinţarea şi organizarea Catedrei şi Seminarului de Istoria artei
Iniţiativa înfiinţării unei Catedre de Istoria artei la Universitatea din
Cluj i s-a datorat lui Sextil Puşcariu, membru în Comisia universitară
română de reogranizare a învăţământului şi ea datează încă din 1919.
Angajat ca şi conferenţiar, pe 2 septembrie 1919, Petranu începe săşi
ţină efectiv cursurile de istoria artelor din semestrul II (ianuarie 1920).
Potrivit mărturiilor vremii, încă de la înfiinţare, Catedra şi Seminarul
de Istoria Artei nu au dus lipsă de studenţi şi de auditor. Pe lângă studenţii
universităţii, participau la cursurile ţinute de Petranu şi cei de la arte, de la
teologie şi chiar persoane private din oraş.
Una dintre preocupările constante ale istoricului de artă, în cei 25 de
ani, în care a activat la catedra de istoria generală a artelor 12 , a fost aceea
de a asigura materialele didactice necesare pentru o predare europeană.
Încă de la început, când Seminarul de istoria artei era lipsit de
minimum de instrumente de lucru, ca să poată funcţiona, istoricul de artă şia
donat propria bibliotecă, însumând 1000 de cărţi. La acestea s-au mai
adăugat cărţile primite de la Institutul de filologie clasică şi de arheologienumismatică,
care, depozitate toate împreună în sala de seminar, vor
constitui nucleul viitoarei biblioteci de specialitate.
În continuare, pentru a mări inventarul instrumentelor de lucru,
Petranu a intervenit pe lângă legaţiile unor state (Germania, Spania, Olanda,
Polonia, Anglia,etc.), în vederea obţinerii gratuite de cărţi şi de fotografii de
artă din ţările respective. În felul acesta în 20 ani, Seminarul din Cluj a ajuns
să rivalizeze cu cele din marile universităţi de provincie din Apus 13 .
Al doilea aspect, pe care istoricul de artă a trebuit să-l rezolve la
înfiinţarea catedrei şi a seminarului, a fost acela de a alcătui o programă de
învăţământ, eşalonată pe ani de studii.
12 Obţine numirea de profesor titular în anul 1928.
13 La inventarul din 1941, Seminarul deţinea 11.619 diapozitive, 6094 fotografii şi 2201
cărţi.
175