ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Istoriografia învăţământului românesc pune în evidenţă constatarea
că formarea intelectualităţii româneşti din Banat, Crişana şi părţile ungurene
din primele decenii ale secolului al XIX-lea a fost opera în principal a trei
instituţii şcolare româneşti: Preparandia din Arad (1812), Seminarul sau
şcoala clericală ortodoxă română din Arad (1822) şi Gimnaziul din Beiuş,
ctitorie şcolară, prin excelenţă, a marelui ierarh Samuil Vulcan (1828).
Cercetările istorice româneşti cu tematică orientată pe geneza
intelectualităţii româneşti au evidenţiat, cu temei, teza conform cărora
intelectualitatea noastră de-a lungul cristalizării şi a afirmării epocii
moderne şi-a legat destinul ei de însăşi geneza naţiunii şi conştiinţei
naţionale, ea, intelectualitatea, fiind în egală măsură, laboratorul în care s-au
ctitorit idealurile şi proiectele cele mai elaborate sub formă programatică ceau
definit şi au marcat, decisiv, mişcarea de emancipare naţională.
Deopotrivă, aceleaşi investigaţii istorice au accentuat concluzia cu valoarea
de adevăr că intelectualitatea românească a reprezentat vehiculul prin care,
în spaţiul culturii şi civilizaţiei româneşti, au pătruns ideile şi valorile
liberal-democratice europene, fertilizând, în sens modern, printr-un dialog
constructiv cu Europa liberală, câmpul cultural-instituţional românesc.
Intelectualitatea a conferit soliditate segmentului social al
burgheziei, forţa, cu adevărat modernizatoare a lumii româneşti.
Intelectualitatea românească, parte activă a burgheziei, devine rezervorul
principal al elitelor româneşti din a doua jumătate a secolului XIX, aşa încât
istoria noastră din epoca modernă consemnează prezenţa esenţială a
burgheziei şi deci a intelectualităţii ca unul din principalii ei vectori.
Referatul nostru îşi propune să evidenţieze rolul avut de Preparandia
din Arad în formarea intelectualităţii româneşti în dimensiunea ei laică,
pedagogică şi ecleziastică 3 .
2. Formarea şi statutul învăţătorului român din Transilvania,
Banat şi Crişana de până la 1812
Apariţia Preparandiei române din Arad începând cu 3/15 noiembrie
ca cea dintâi şcoală pedagogică în limba română din întreg Imperiul
Habsburgic a însemnat profesionalizarea într-un mod instituţionalizat a
slujitorilor învăţământului primar (trivial). Pentru prima dată în istoria
culturii pedagogice din spaţiul românesc şi din cuprinsul monarhiei
austriece într-o formă de organizare instituţională, specializată, vocaţională
3 Istoria Preparandiei, consemnează date şi fapte care pun în evidenţă că timp de 10 ani,
până la apariţia în 1822 a Institutului clerical ortodox român din Arad, Înalta şcoală
pedagogică din Arad a pregătit atât învăţători cât şi preoţi.
36