ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Torontal, primele până la unificarea administrativă din anul 1925. Pe valea
Crişului Alb au funcţionat comisii de ocol la Buteni, Chişineu (ulterior
Chişineu Criş), Ineu şi Hălmagiu.
Ca membrii în comisiile judeţene au fost numiţi consilierii agricoli
regionali, iar în cazurile de şedinţe privind probleme de împroprietărire, au
funcţionat şi reprezentanţii Casei Centrale a Împroprietăririi. Atunci când
pădurile constituiau obiectul dezbaterii, erau invitaţi să participe la lucrări şi
delegaţii serviciilor silvice din zonă. Lucrările de cancelarie au fost ţinute de
către Victor Puticiu, numit secretar al Comisiei judeţene I.
Conform declaraţiei Comunităţii oraşului Arad, semnată de
primarul-ajutor Ştefan Anghel şi depusă la dosarul de reformă agrară,
rezultă că oraşul Arad era proprietarul unui teren în întindere de 5368 jugăre
212 stânjeni pătraţi, cumpărat în anul 1834 23 . Din procesul verbal încheiat la
24 august 1927, de către inginerul Aurel Florescu, delegatul Direcţiunii
Cadastrului Ministerului Adriculturii şi al Domeniilor, rezultă că în baza
hotărârilor de expropriere nr. 436/1922 a Comisiei de ocol şi nr. 6/1923 a
Comisiei judeţene, a fost defalcat terenul expropriat de cel neexpropriat,
rămânând proprietarului o cotă de 2164 jugăre 962 stânjeni pătraţi, iar
statului o cotă de 2939 jugăre şi 538 stânjeni pătraţi.
Comitetul local de împroprietărire din Arad-Gai a fost format cu
respectarea dispoziţiilor legii de reformă agrară. Astfel, în baza art. 130 din
Regulamentul de aplicare a legii pentru reforma agrară, comitetul local se
compunea din primar ca preşedinte, secretarul comunei, preoţii, parohii,
învăţătorii diriginţi (directorii şcolilor primare) şi 2-3 săteni delegaţi, după
mărimea comunei, ţinându-se seama de naţionalităţile care locuiau acolo.
Delegaţii sătenilor trebuiau aleşi numai din rândul agricultorilor care aveau
în proprietate mai puţin de 7 jugăre de pământ şi fusesră mobilizaţi în timpul
primului război mondial. Comitete locale pentru împroprietărire au fost
organizate şi au funcţionat şi în comunele în care nu au existat moşii
expropriabile. Din ianuarie 1922 sunt date oficiale cu privire la alegerea şi
funcţionarea comitetelor locale pentru exproprieri şi împroprietăriri.
Comitetele locale aveau sarcina întocmirii listei persoanelor din
localitate cu drept de împroprietărire. Înscrierea în tabloul de împroprietărire
se făcea de secretarul comunal din oficiu şi pe baza cererilor individuale
23 Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale, fondul Documente referitoare la reforma
agrară, Dosar despre cauza de expropriere a moşiei Comunităţii oraşului Arad, f.n. Întregul
fond de documente este în curs de inventariere şi organizare (în continuare: A. N. Arad...).
195