ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Caracteristici Potenţiale beneficii Probleme ce ar putea fi
cauzate
Costuri reduse de producţie Acces uşor la producerea Exces de informaţie
şi depozitare
informaţiei. Cantităţi mari de
informaţie pot fi puse la
Legătura directă între
persoana care trimite şi cea
care primeşte
Selectarea receptorilor
Viteza de transmitere a
informaţiilor
Interactivitate
dispoziţia publicului
Comunicare
directă:
intermedierea poate fi ocolită
Comunicare cu ţintă directă
Comunicare către grup închis
Posibilitatea de încărcare
permanentă a datelor
Reacţie din partea persoanelor
care primesc mesajele.
Riscul de propagandă.
Lipsa unor mediatori
capabili să exercite
funcţia critică
Risc de atentat la viaţa
privată
Pericolul de ştergerea lor
printr-o singură apăsare a
butonului
Risc de atentat la viaţa
privată
Cf. Thierry Vedel, Political communications in the Age of the Internet, p.42
3. Obiectivele partidelor în comunicarea pe Internet
În activitatea pe care o desfăşoară, partidele politice îşi stabilesc o
serie de obiective, dintre care amintim:
‣ maximizarea numărului de voturi şi creşterea vizibilităţii campaniei
electorale – partidele angajează strategii electorale din dorinţa de a
obţine numărul maxim de votanţi;
‣ exercitarea puterii executive – prin care partidele încearcă să
guverneze şi să controleze puterile din stat;
‣ să susţină diverse politici – partidele construiesc şi promovează
diverse politici, ideologii sau chestiuni de interes public;
‣ urmărirea democraţiei interne – unele partide îşi construiesc site-uri
web în vederea maximizării participării şi a democratizării
structurilor de decizie din partid;
Urmărind toate aceste obiective, partidele joacă un rol democratic
mai larg, ce include apropierea cetăţenilor de sistemul politic, prin
recrutarea şi mobilizarea votanţilor. Lipinski şi Neddenriep 13 identifică
câteva din motivele care stau la baza acţiunii politicienilor de a-şi crea
prezenţe pe Internet: goana după voturi, nevoia de a comunica în mod direct
13 Daniel Lipinski, Gregory Neddenriep, Using „New” Media to Get „Old” Media
Coverage: How Members of Congress Utilize their Web Sites to Court Journalists, în:
„The Harvard International Journal of Press/Politics” 9(1), 2004, pp. 7-21.
357