ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

administrativ şi diminuarea capacităţii sale de acţiune. Imixtiunea brutală a
sovieticilor a fost, în aceste împrejurări, cu atât mai nefastă pentru
asigurarea administrării teritoriului. La nivel naţional, organele
administrative au fost supuse presiunilor comandanţilor militari şi
consilierilor politici trimişi de Moscova. Unora dintre prefecturi şi primării
li s-a impus să ceară aprobarea comandamentelor sovietice pentru orice
măsură pe care o luau, scrisă şi în limba rusă, să trimită zilnic un raport scris
în legătură cu ceea ce se întâmpla în unitatea administrativă respectivă. În
acelaşi timp, amestecul brutal al reprezentanţilor Comisiei Aliate (Sovietice)
de Control în viaţa comunităţilor locale s-a manifestat şi prin întocmirea de
liste cu germanii care participaseră pe front, şi care urmau a fi deportaţi, cu
ofiţeri de poliţie şi de jandarmi, cu moşieri şi averea acestora 22 .
Pornind de la o stare de lucruri gravă, constatată în teritoriu,
generalul Pretorian, membru al Comisiei Române pentru Aplicarea
Convenţiei de Armistiţiu, semnala Comisiei Aliate (Sovietice) de Control,
la începutul lui decembrie 1944, faptul că, în pofida înţelegerii dintre
cele două părţi, din 21 septembrie 1944, efective ale Armatei Roşii
continuă să rămână în instituţii, depozite, instalaţii, refuzând să lase
locul organelor administrative române. Sesizarea n-a fost luată în
considerare, cum nu vor avea niciun ecou protestele împotriva
aprovizionării directe a sovieticilor de la populaţie, şi nu prin organele
administraţiei româneşti 23 .
Numeroase acţiuni şi măsuri adoptate de sovietici contraveneau
articolului 17 din Convenţia de Armistiţiu care stipula faptul că
administrarea ţării se exercită de către organele române în drept, cu
excepţia unui sector de 50-100 km de linia frontului 24 .
Aceste acţiuni şi în general atitudinea dispreţuitoare, neîncrederea
noului aliat faţă de autorităţile locale au creat o atmosferă de panică
şi incertitudine, contribuind din plin la dezorganizarea activităţii
economico-sociale şi administrative, viaţa comunităţii având de suferit.
Acţiunile ostile la adresa autorităţilor locale au fost cu atât mai nefaste şi
de neînţeles cu cât de buna activitate a acestora depindea nu mai puţin
rezolvarea unor probleme de interes comun, precum asigurarea
22 Ion M. Oprea, op. cit., p. 304.
23 Ibidem.
24 23 august 1944. Documente, vol. II, p. 709.
290