ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Tatăl său sperase ca Ioan Silviu, aidoma altor colegi, să urmeze
cursurile şcolii teologice. Această practică avea un trecut apreciabil în
eparhia Aradului. Condiţia socio-economică a învăţătorului confesional
ortodox român era una modestă în raport cu cea a preotului de aceeaşi
confesiune. Atât Ioan Silviu cât şi cei patru fraţi şi sora lui nu prea aveau ce
să moştenească din partea bunicilor şi a părinţilor. Pământul (sesia
preoţească sau cea învăţătorească) nu se moştenea, ci era transmis celui
care-l urma în post. Dar deocamdată nu era grabă să continue „cursul
teologic” întrucât, odată cu Diploma de învăţător, Ioan Silviu primise
Absolutoriul preparandial, însoţit de notele de „calificaţiune” cât şi
Decretul de instituire „în mod definitiv de învăţător la Şcoala confesională
greco-orientală română din comuna Lupeşti, protoprezbiteratul Radna”.
Conform acestui decret avea dreptul să fie solicitat în a-l seconda pe paroh,
la Liturghie şi la înmormântări 45 .
Şansa îi surâsese, de-asemenea, pe plan matrimonial. Parohul
Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul din Arad-Centru, părintele Traian Văţian,
originar din preajma Lupeştilor, un erudit, îi mijlocise, cu siguranţă – zicem
noi – întâlnirea cu una dintre nepoatele sale, domnişoara Livia Lupuţ, de 19
ani, cea care avea să-i fie viitoarea soţie 46 .
În aceeaşi vară s-a şi căsătorit 47 , din dragoste 48 , cu Livia, fata popii
din Soroşag (azi Stejar), părintele paroh George Lupuţ, originar din Lupeşti.
În anul următor (1910), împlinind vârsta de 21 de ani, tânărul învăţător Ioan
Silviu Tomuţia a fost luat în evidenţele contigentului militar al anului 1910,
în regimentul de infanterie chezaro-crăiesc nr. 33 sau 38, din Arad 49 .
45 Ibidem, nr. inv. 10525 şi 10593.
46 La scurtă vreme de la naşterea, la 11/23 decembrie 1910, a primului născut, în persoana
lui Ionel Gheorghe, unchiul Traian Văţian le trimitea, în mod simptomatic, o scrisoare de
felicitare pentru tinerii părinţi cât şi urări de bine pentru noul născut; Cf. C.M.A., Ibidem,
nr. inv. 10516.
47 Extrasul de căsătorie se află în colecţia C.M.A., Ibidem, nr. inv. 10514 b.
48 Drept dovadă invocăm o carte de vizită (de prezentare) în chenar ştanţat în manieră
secession, de culoare roz, conţinând textul imprimat bilingv, român şi maghiar: „Celei mai
frumoasă”; „A legszebnek”; Ibidem nr. inv. provizoriu 855, din lista de ofertă a donaţiei
familiei Tomuţia, întocmită în intervalul anilor 2006-2007, de către subsemnatul împreună
cu soţii Dreucean Alin şi Dana, strănepoţii preotului şi învăţătorului Ioan Silviu Tomuţia
(1889-1971).
49 Ibidem, nr. inv. provizoriu 902, din lista de ofertă a donaţiei familiei Tomuţia: un
fragment de livret militar chezaro-crăiesc al stegarului „Fähnrich Tomutia Johann”; piesă
de carton, 4x5 cm, imprimată cu text şi tabelatură în limba germană, fiind completată cu
datele personale, în cerneală neagră. Deocamdată nu ştim cu certitudine când a fost înfiinţat
regimentul teritorial chezaro-crăiesc nr. 38. Bănuim că suplimentarea recrutărilor la
126