ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

din Transilvania şi înscrierea ei în istoria artei naţionale şi europene;
organizarea învăţământului românesc de artă în Transilvania.
Preocupările de recuperare ale trezaurului de artă al
Transilvaniei
Demersurile de recuperare ale tezaurului transilvan, începute de
România în anul 1920, în ciuda atitudinii favorabile arătată de Ungaria, s-au
dovedit mult mai complicate şi s-au desfăşurat în două etape.
În prima etapă a tratativelor, delegaţia din care făcea parte şi
Coriolan Petranu a reuşit să aducă în ţară două vagoane cu cărţi şi
documente, luate de trupele austro-ungare de la Academie, Cameră, Senat,
Liga culturală şi de la particulari, şi un vagon, conţinând biblioteca „Petru
Maior”.
A doua etapă a negocierilor a început în martie 1922. Acum Petranu
a fost însărcinat de Ministerul Cultelor să intervină la Budapesta pe lângă
reprezentanţii aliaţilor, pentru restituirea către România a tezaurului artistic
ardelean, mutat din muzee, colecţii bisericeşti şi particulare, în timpul
războiului, în capitala Ungariei. Istoricul de artă făcea parte, împreună cu
reprezentanţii armatei române, din comisia care a negociat cu generalul
american H. H. Bandholtz, şeful comisiei aliate din Budapesta.
În virtutea funcţiei sale de inspector al muzeelor 7 , Petranu identifică
şi inventariază valorile înstrăinate, în vederea repatrierii lor. Din 21 aprilie
până în 17 mai lucrează, potrivit propriilor mărturisiri (cu o voinţă de fier,
care se va manifesta de câte ori va fi vorba de românii din Transilvania şi
Banat), câte 6-7 ore pe zi, în condiţii improprii şi ostile, în magazii prost
luminate, în pivniţe cu aer închis, pline de praf şi de fumul, produs la
sigilarea lăzilor, ce urmau să se întoarcă în ţară. Lăzile sigilate, încărcate în
7 vagoane, au pornit spre ţară în 21 iunie, ajungând la Arad, devenit „centru
de repartizare”, în 23 seara. Cele 77 de lăzi (25 ale Muzeului din Alba Iulia,
36 ale Muzeului din Sf. Gheorghe 36, 2 ale Muzeului de arme din Sibiu, 2
ale Consistorului evanghelic din Sibiu, 1 a Muzeului din Sighişoara, 3 ale
Presbiteriului din Bistriţa, 3 ale Palatului Cultural din Târgu Mureş,1 a
Muzeului Brukenthal din Sibiu, 1 a Colegiului Reformat din Târgu-Mureş, 1
a Judeţului Sălaj, o lădiţă a Parohiei din Neudorf şi un pachet al Liceului
catolic din Odorhei) 8 , conţinând obiecte evaluate la 20 miliarde lei, au fost
depuse, până la repartizare, la Palatul Cultural din Arad.
7 În paralel cu activitatea sa universitară, Coriolan Petranu a fost, vreme de doi ani (1920-
1922), şi Inspector general al muzeelor din Transilvania.
8 Coriolan Petranu, Muzeele din Transilvania,Banat, Crişana şi Maramureş, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 1922, p. 227.
172