ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

zile, câtă vreme urma să fie cantonat comandamentul sovietic. Oamenii au
găsit găzduire în localităţile vecine, însă încercarea lor de a reveni, la
termenul stabilit, s-a dovedit zadarnică: sovieticii s-au opus. Aceasta a
provocat o vie nemulţumire, justificată, o dată mai mult, de ritmul extrem
de întîrziat al desfăşurării lucrărilor agricole: mai bine de jumătate din
recolta de grâu n-a putut fi treierată, iar recolta de toamnă se afla încă pe
câmp. În aceste condiţii, primarul comunei Covăsânţ făcea apel la
prefectul judeţului pentru a interveni urgent pe lîngă înaltul comandament
sovietic ‘’să elibereze comuna’’ 34 .
O situaţie foarte dificilă au cunoscut şi alte localităţi în care au fost
cantonaţi militari sovietici. A fost, între altele, cazul localităţilor Sânleani şi
Livada, unde numărul militarilor cantonaţi s-a ridicat la 2000, respectiv
2500 de oameni. Activitatea administrativă şi cea economică au fost total
compromise, iar siguranţa cetăţenilor afectată grav 35 .
În mai multe localităţi, sovieticii au dezarmat gărzile cetăţeneşti,
ridicându-le armele 36 . Dat fiind deficitul sever al efectivelor trupelor de
jandarmi, o asemenea măsură lăsa localităţile lipsite de apărare în faţa
jafurilor şi abuzurilor de tot felul. În disperare de cauză, pretorul plasei Şiria
solicită, la 1 octombrie 1944, sprijinul a 100 de soldaţi din garnizoana Arad
sau efective de jandarmi care să menţină ordinea în localitatea de
reşedinţă a plasei şi în comune 37 . Solicitarea va fi reiterată în luna
noiembrie, faţă cu agresiunile comise de dezertori din armata sovietică 38 . În
împrejurări asemănătoare, Pretura plasei Radna se adresează Şcolii de
subofiţeri în rezervă infanterie din localitate în scopul întăririi pazei cu elevi,
în special în comuna Şoimoş. Măsura este impusă de „abuzurile care se
comit aproape in fiecare casă” şi de riscul de a rămâne fără animale de
tracţiune, situaţie în care recoltatul şi asigurarea însămânţărilor de toamnă ar
fi cu neputinţă de realizat 39 . La rândul său, Primăria satului Milova solicita
aceleiaşi şcoli trimiterea a 5 soldaţi pentru a apăra localitatea de militarii
34 Ibidem.
35 Ibidem, dosar 277/1944, f. 20.
36 Ibidem, dosar 273/1944, f. 1.
37 Ibidem.
38 Ibidem, dosar 40/1944, f. 17.
39 Radu Păiuşan (coord.), Şcoala de subofiţeri rezervă infanterie Radna în luptele pentru
apărarea graniţei de vest a României. Documente şi memorii, Timişoara, Editura Helion,
1999, p. 222.
292