ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

căpitanului cetăţii asupra judelui şi juraţilor. Astfel, orăşenii nemulţumiţi de
judecata judelui pot să facă apel la judecata căpitanului, iar în caz de
nemulţumire se putea apela direct la judecata principelui. Acest mod de
aplicare a justiţiei era în fond o încălcare a statutului de oraş liber
privilegiat, de care altfel privilegiul nici nu pomeneşte.
La 28 aprilie 1611 era emis din Sibiu, la cererea înaintată de Andrei
Lorinczi, judele oraşului, în numele orăşenilor din oraşul liber Lipova, din
comitatul Aradului (libere civitatis...Lippensis in comitatu Orodiensis
existentis), principele Gabriel Bethlen le reconfirmă mai vechiul privilegiu
din anul 1529. Nu se solicită după cum se observă reîntărirea ultimului
privilegiu din 1607, care nu vorbea de statutul de oraş liber şi care acordase
în realitate o supremaţie a cetăţii asupra oraşului, restrângând drepturile
acestuia din urmă. Prevederile privilegiului din 1529 sunt reconfirmate
integral şi făcute publice în prezenţa lui Petru Bethlen, înlocuitor al
căpitanului Mihail de Dindeleag, în adunarea tuturor nobililor, orăşenilor şi
locuitorilor din oraşul Lipova, de către Martin Literatus de Vârşolţ, notar al
scaunului de judecată din Lipova şi al comitatului Arad 1 . Din câte
cunoaştem, acesta a fost şi ultimul privilegiu de care s-a bucurat oraşul
Lipova o scurtă perioadă de timp, trecerea sub ocupaţie turcească anulând
practic prevederile acestuia.
Oraşul Lipova şi-a datorat în mare parte dezvoltarea şi în această
perioadă comerţului, în special celui cu sare făcut pe Mureş, dar şi pe alte
căi. Diplomatul italian Luigi Marsigli în cunoscuta sa lucrare „Mappa
geographica facta in usum comerciarum…cum Imperio Ottomanico”,
datând de la sfîrşitul secolului al XVII-lea indica următoarele rute
comerciale în spaţiul sud-est european: Viena-Buda-Szeged-Arad-Lipova-
Deva-Sibiu. De la Sibiu căile comerciale se ramificau apoi în trei direcţii:
a)către Turnu-Severin-Nicopole prin Defileul Câineni; b)către Braşov-Bran-
Câmpulung-Giurgiu sau; c)din Braţov către Tg.Ocna-Galaţi-Sf.Gheorghe-
Marea Neagră 2 .
Instaurarea stăpânirii habsburgice asupra Transilvaniei şi, în special,
asupra Banatului timişan a avut, aşa cum era de aşteptat, repercusiuni
deosebite asupra dezvoltării aşezării. Prin prevederile păcii de la Karlowitz
(1699), limita teritorială dintre cele două imperii semnatare ale tratatului de
pace era formată de râul Mureş pe care se asigura circulaţia. Ambele părţi se
obligau să dărâme cetăţile din zona de frontieră . În realitate pentru Lipova
1 Ibidem; Jancso Benedek, op. cit., p. 55.
2 Olga Cicanici, Companiile greceşti din Transilvania şi comerţul european în anii 1636-
1746, Bucureşti, 1981, pp.145,148.
20