ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

Cartea în bibliotecile asociaţilor culturale din Transilvania
între 1850-1918
82
Alexandru-Bogdan Bud
Istoriografia prezintă numeroase lacune în tratarea acestui subiect, cu
toate acestea există studii publicate pe anumite asociaţii sau biblioteci ale
acestora, unele fără o privire mai din interior şi anume o analiză a tematicii
bibliotecilor deţinute de aceste societăţi. Studiul de faţă îşi propune să
analizeze dintr-o perspectivă tematică dar şi cantitativă în acelaşi timp,
bibliotecile deţinute de unele dintre asociaţile cu un impact major în
dezvoltarea culturală de pe teritoriul Transilvaniei. Una din cele mai
importante astfel de asociaţii este ASTRA, însă biblioteca acesteia nu am
cuprins-o în cadrul acestui studiu, deoarece subiectul ar merita tratat separat,
biblioteca ASTREI reprezentând pentru multe dintre elitele Transilvaniei un
izvor nesecat de informaţie. După cum bine ştim, ASTRA s-a implicat în
constituirea de biblioteci pe teritoriul Transilvaniei, mai ales în zonele rurale
prin intermediul despărţămintelor înfinţate. Studiul de faţă se poate
completa oricând, este important să avem o imagine de ansamblu a mai
multor biblioteci ale asociaţilor culturale din Transilvania.
Îndeletnicirea cunoscută a intelectualităţii a fost aceea de a produce
şi de a reproduce elementele care ţin de propagarea culturii, dar nu trebuie
neglijat un alt aspect important şi anume păstrarea şi colecţionarea de carte
în bibliotecile instituţionalizate sau în cele personale.
În perioada pe care ne-am focalizat studiul, cartea capătă o
importanţă deosebită, proprietarii de volume, încercă pe cât cu putinţă să
întemeieze o bibliotecă care va deveni cu timpul un bun care va fi donat sau
moştenit de cei care urmează. În epocă vor lua naştere aşa numitele
asociaţii culturale şi societăţi de lectură la care vor participa studenţi şi
tineri. Scopul acestor societăţi era acela de a constitui o bibliotecă, de a edita
cărţi şi de a dezvolta latura culturară a membrilor şi participanţilor la
întrunirile care aveau loc.
Mişcarea culturală a căpătat diferite forme specifice nevoilor
româneşti având ca obiectiv final ridicarea culturală a românilor şi prin
acesta emanciparea acestora. Societăţile culturale au fost numeroase,
majoritatea fiind întemeiate de tineri studenţi sau de elevi ai unor gimnazii,
sub îndrumarea dascălilor sau a unor elite care au ieşit în evidenţă prin
manifestele lor pentru emancipare. Asociaţii ale „tineretului studios” au
existat pe toată întinderea Transilvaniei, în majoritatea oraşelor, scopul lor