ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

scrise sau verbale. Funcţionarea comitetelor locale de împroprietărire urma
să înceapă numai după primirea instrucţiunilor de la Comitetul Agrar 24 .
În conformitate cu noua reorganizare a administraţiei municipalităţii
arădene, din 30 aprilie 1920, în Gai funcţiona Antistia Comunală a
Circumscripţiei a II-a Arad-Gai, ca autoritate executivă a Primăriei
Municipiului Arad. Şef al acestei antistii fusese numit Andrei Puticiu 25 .
În ziua de 6 mai 1922, conform convocării publicate de Andrei
Puticiu, judecătorul Ludovic Széll, preşedintele Comisiei de ocol pentru
expropriere şi împroprietărire Arad, împreună cu secretarul acesteia, Eremia
Taşcă, s-au prezentat la orele 9.00 la sediul antistiei pentru a participa la
alegerea delegaţilor sătenilor îndreptăţiţi la împroprietărire, domiciliaţi pe
întreg cuprinsul acesteia. Cu acestă ocazie, s-a constat că o parte din
îndreptăţiţii la împroprietărire aveau domiciliul în teritoriul Antistiei
Comunale a Circumscripţiei I Arad, respectiv în zona interioară a oraşului.
Deoarece respectiva antistie nu făcuse publicitatea necesară şi nu au fost
prezenţi aceşti îndreptăţiţi la împroprietărire, alegerea comitetului local nu a
putut avea loc. În sensul celor constatate, a fost întocmit un proces verbal,
semnat de judecătorul Ludovic Széll, secretarul Eremia Taşcă şi Andrei
Puticiu, şeful antistiei comunale 26 .
Având în vedere importanţa reformei agrare pentru locuitorii
oraşului Arad, în mod firesc s-ar fi cuvenit, având în vedere organizarea
administraţiei municipale arădene, ca Primăria oraşului să urmărească
uniformizarea procedurilor de împroprietărire, indiferent de domiciliul
îndeptăţiţilor. Primăria însă nu a avut interesul accelerării reformei agrare.
Era direct împlicată în procesul de expropriere, urmând să fie luată din
proprietatea municipalităţii o mare suparafaţă de teren agricol, fâneţe şi
păşuni, aspect care a contribuit în mod direct la diminuarea veniturilor
oraşului, respectiv al celor obţinute din preţul arenzilor forţate. Una din
principalele griji ale municipalităţii arădene, în această perioadă, a fost
aceea de a găsi modalităţile legale pentru a se încadra în prevederile legii de
reformă agrară, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a excepta de
expropriere o cât mai mare suprafaţă de teren din proprietetea ei. Prin
24 Lucrările de reformă agrară au început în baza ordinului telegrafic al Comitetului Agrar
din Cluj, din 4 mai 1922.
25 Cu privire la organizarea Antistiei Comunale a Circumscripţiei II Arad-Gai, vezi Emil
Arbonie, Reorganizarea administraţiei municipale arădene – 30 aprilie 1920, in: „90 de
ani de administraţie românească în Arad. Culegere de studii şi comunicări”, Coordonatori:
Doru Sinaci, Emil Arbonie, „Vasile Goldiş” Univerity Press, Arad, 2010, p. 177.
26 A. N. Arad, loc. cit., dosar nr. 340/1922, f. 69.
196