ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 2 - Consiliul ...

sânge şi de avere pentru susţinerea acestei ţări şi pentru mărirea
monarhiei.
Cere introducerea fără amânare a votului universal, egal, secret,
fără restricţii şi după comune, precum şi arondarea cercurilor electorale cu
dreptate, după teritorii naţionaliste (n. n locuite de diferite etnii).
Protestează împotriva tendinţei de a lua de la ordinea zilei această
chestiune strâns legată de dezvoltarea democratică a ţării.
Relativ la aşa spusele iniţiative de împăciuire, ivite întimpul din
urmă, adunarea ia cu satisfacţie act, că se află deja bărbaţi de stat
maghiari cari recunosc că cestiunea de naţionalitate este cestiunea de cea
mai vitală importanţă a Ungariei şi ca de la fericita ei soluţionare depinde
viitorul Ungariei.
Regretă însă, că nici un fapt de guvernământ nu a dovedit până
acum, că în adevăr am fi ajuns în evoluţiunea politică a ţării în acel moment
mult aşteptat punct de întoarcere, când prin fapte să se dea dovadă, că
ocârmuitorii sunt pătrunşi de adevărul că nu pe temeiul forţării unei
supremaţii săturate de nenorocitul spirit al exclusivismului de rasă, ci şi în
spiritul sincerei păci şi a adevăratei libertăţi naţionale, bazate pe drept şi
dreptate, pe respect şi încredere reciprocă, se poate înfăptui justa şi
mulţumitoarea şi astfel singura posibilă soluţie fericită a cestiunii de
naţionalităţi din Ungaria.
Îşi exprimă aderenţa la programul Partidului Naţional Român şi în
lupta pentru ducerea la izbândă a programului acestui partid, îşi depune
deplina sa încredere în Comitetul Central al Partidului Naţional Român.”
(Moţiune [în] Românul, Nr.26, 4/17 februarie,1911, p.9)
Scriitorul şi publicistul bureştean H. Stahl, cel care a fost chemat
pentru a stenografia discursurile liderilor P.N.R, rostite cu acest prilej la
„Casa Naţională” din Pârneava, cu toate că se autodefineşte drept un
„stenograf blazat,”ce văzuse şi participase, datorită profesiei, la multe
întruniri şi dezbateri parlamentare ale partidelor politice din Regat, va
rămâne foarte mişcat, emoţionat de-a dreptul de cele trăite la Arad, unde i-a
fost dat să asiste „la cea mai emoţionantă manifestare de conştiinţă
românească din câte mi-a fost dat să văd până astăzi.”
Impresiile sale, despre tot ceea ce a văzut şi a simţit la Arad,
prezentate prin filtrul scriitoricesc al unui rafinat om de condei, dar şi cu o
experienţă politică bogată, le vom întâlni în articolul său intitulat „O
întrunire naţionalistă peste Munţi,” publicat în ziarul «Neamul Românesc» a
lui N. Iorga, din Bucureşti şi reprodus apoi de «Românul» în nr.46 din 26
februarie/11 martie 1911.
146